Epidemia de gripă aviară care afectează fermele de lapte din SUA a început să facă laptele să pară mult mai puțin sănătos. Laptele crud sau nepasteurizat poate infecta șoarecii care-l beau, iar câțiva lucrători din sectorul lactatelor au fost deja infectați, transmite MIT Technology Review.
Food and Drug Administration (FDA) spune că laptele comercial este sigur, deoarece este pasteurizat, un proces care ucide germenii. Situația i-a determinat pe unii oameni să se orienteze spre alternative, precum „laptele” obținut din plante.
Dar pentru aceia care nu se pot lipsi de laptele adevărat, unii ingineri geneticieni lucrează la modalități de a păstra laptele și de a scăpa de vaci. Ei fac acest lucru prin ingineria drojdiilor și a plantelor cu gene bovine, astfel încât acestea să producă proteinele cheie responsabile de culoare, gustul satisfăcător și puterea nutritivă a laptelui.
Proteinele pe care le copiază sunt cazeina, un polimer flexibil care este cea mai abundentă proteină din lapte și care face ca brânza de pizza să se întindă, și zerul, o combinație nutritivă de aminoacizi esențiali care este adesea folosită în pulberi energetice.
Există o tendință mai largă de înlocuire a produselor de origine animală cu ingrediente cultivate în laboratoare, în vase de oțel sau în culturi de plante. Exemple sunt „burgerul imposibil” sau chifteluța vegetariană făcută apetisantă prin adăugarea de heme, o componentă a sângelui care este produsă în rădăcinile boabelor de soia modificate genetic.
Unul dintre inovatorii din domeniul laptelui alternativ este Remilk, un startup israelian fondat în 2019, care a modificat drojdia astfel încât să producă beta-lactoglobulina (principala componentă a zerului). Cofondatorul companiei, Ori Cohavi, spune că o singură fabrică biotehnologică ar putea înlocui mii de vaci.
Remilk a făcut loturi de probă și testează modalități de a formula proteina cu uleiuri vegetale și zahăr pentru a face brânză tartinabilă, înghețată și băuturi lactate. Vorbim de alimente procesate. Dar nici laptele obișnuit nu este chiar atât de natural, spune el. La ora mulgerii, animalele stau în picioare în interiorul unor roboți elaborați, iar pare pentru toată lumea că sunt răpite de extratereștri. „Noțiunea de vacă care stă într-un peisaj verde și frumos este foarte departe de modul în care ne obținem laptele”, spune Cohavi. Și există și efecte asupra mediului: vitele râgâie metan, un puternic gaz cu efect de seră, iar o vacă trebuie să bea aproximativ 40 de litri de apă pe zi.
„Există sute de milioane de vaci de lapte pe planetă care produc deșeuri cu efect de seră, folosind o mulțime de apă și de terenuri”, spune Cohavi. „Nu poate fi cel mai bun mod de a produce alimente”, a adăugat el.
Pentru întreprinderile biotehnologice care încearcă să înlocuiască laptele, marea provocare va fi menținerea propriilor costuri de producție suficient de scăzute pentru a concura cu vacile. Fabricile de lactate beneficiază de protecții și subvenții guvernamentale și nu produc doar lapte. Vacile de lapte sunt în cele din urmă transformate în gelatină, în burgeri de la McDonald’s și în scaunele din piele din automobile. Nu se risipește mare lucru.
La Alpine Bio, o companie de biotehnologie din San Francisco (cunoscută și sub numele de Nobell Foods), cercetătorii au modificat soia pentru a produce cazeina. Deși nu au fost încă autorizate pentru vânzare, boabele sunt deja cultivate pe parcele de testare autorizate de Departamentul Agriculturii (USDA) în Midwest, spune Magi Richani, directorul executiv al Alpine.
Richani a ales soia pentru că este deja un produs important și cea mai ieftină sursă de proteine. „Lucrăm cu fermieri care cultivă deja soia pentru hrana animalelor”, spune ea. „Și noi le spunem: «Hei, puteți cultiva asta pentru a hrăni oamenii.»”
Alpine intenționează să zdrobească boabele, să extragă proteinele și – la fel ca Remilk – să vândă ingredientul unor companii alimentare mai mari.
Toată lumea este de acord că laptele de vacă va fi greu de înlocuit. Acesta ocupă un loc special în psihicul uman, iar civilizația însăși o datorăm, în parte, animalelor domestice. De fapt, acestea și-au lăsat amprenta în genele noastre, mulți dintre noi fiind purtători de mutații ADN care fac ca laptele de vacă să fie mai ușor de digerat.
Dar tocmai de aceea ar putea fi timpul pentru următorul pas tehnologic, spune Richani. „În fiecare an creștem 60 de miliarde de animale pentru hrană, iar acest lucru este o nebunie. Am mers prea departe și avem nevoie de opțiuni”, spune ea. „Avem nevoie de opțiuni care sunt mai bune pentru mediu, care depășesc utilizarea antibioticelor și care depășesc riscul de îmbolnăvire”, a adăugat șefa Alpine.
Încă nu este clar dacă focarul de gripă aviară din fermele de lapte reprezintă un mare pericol pentru oameni. Dar producerea de lapte fără vaci ar reduce cu siguranță riscul ca un virus animal să provoace o nouă pandemie. După cum spune Richani: „Soia nu transmite boli la oameni.”