Sursa foto: Pexels
De-a lungul timpului, recomandările nutriționale s-au schimbat de nenumărate ori, pe măsură ce dovezile cercetărilor au fost într-o direcție sau alta. De exemplu, într-o vreme, obișnuiam să credem că la colesterolul din corp se adaugă colesterolul din alimentele pe care le consumăm. Acum știm că, dacă îl afectează cu ceva, este o valoare minimă. Potrivit eatingwell.com, cercetătorii au descoperit, în urma unui nou studiu, schimbarea numărul 1, din dieta ta, care te poate feri de boli de inimă și diabet: înlocuirea grăsimilor animale cu cele vegetale.
Trebuie să limităm colesterolul din alimentație?
Îți amintești de moda “fără grăsimi”? Ei bine, acum știm că unele grăsimi, din dietele noastre, sunt necesare pentru buna funcționare a organismului.
Dar cercetarea asupra tipurilor și cantității grăsimilor pe care trebuie să le consumăm pentru a nu ne afecta organismul nu este, încă, foarte concludentă. De exemplu, există dovezi că unele tipuri de grăsimi saturate nu sunt la fel de dăunătoare ca alte tipuri, cum ar fi cele din brânză și ouă, în comparație cu cele din alimentele foarte procesate. Sau poate că sunt, de fapt, alte componente ale alimentelor care ne protejează de orice efecte nocive ale grăsimilor saturate. Oricum, acest lucru nu înseamnă că ar trebui să mănânci cantități nelimitate din ele.
Ce se întâmplă în organism când schimbi untul cu uleiul de măsline
De fapt, un nou studiu, publicat, pe 11 iulie 2024, în Nature Medicine, a analizat ce se întâmplă atunci când grăsimile animale saturate (cum ar fi untul) sunt schimbate cu grăsimi nesaturate, pe bază de plante (cum ar fi uleiul de măsline).
Acest studiu a fost realizat diferit de studiile tipice, prin faptul că a folosit patru tipuri de studiu, diferite în loc de una (cohorte, realizate prin urmărirea unui anumit grup de persoane, pe o perioadă îndelungată de timp). Din primul tip, care a fost un studiu original, cercetătorii au stabilit ceea ce au numit un scor multilipid (MLS). Există peste 100 de tipuri diferite de lipide. Nivelurile lipidelor sunt testate prin analize de sânge. În acest studiu, numit studiu de intervenție dietetică și funcție vasculară (DIVAS), cercetătorii au luat 113 participanți și i-au împărțit aleatoriu în jumătate. Timp de 16 săptămâni, un grup a urmat o dietă bogată în grăsimi animale saturate, în timp ce celălalt grup a urmat o dietă bogată în grăsimi nesaturate pe bază de plante. Ceea ce au descoperit în acest studiu a fost că MLS mai mare este corelat cu profiluri mai sănătoase de grăsimi din sânge, aporturi mai mari de grăsimi nesaturate de origine vegetală și aporturi mai mici de grăsimi saturate de origine animală.
Care este diferența dintre grăsimile saturate și grăsimile nesaturate?
Cercetătorii au calculat apoi scorurile multilipide ale participanților, în alte trei studii mari, pe termen lung, care au fost efectuate anterior, pentru a vedea dacă MLS mai mare se corelează cu riscul redus de boli de inimă și diabet de tip 2. Aceste studii au fost numite Studiul European Prospective Investigation into Cancer and Nutrition (EPIC)-Potsdam, Nurses’ Health Study (NHS și NHSII) și studiul PREDIMED.
Aceste trei alte studii au inclus cohorte mari de participanți și inițial indivizi sănătoși care au fost urmăriți timp de câțiva ani. Acest lucru le-a oferit cercetătorilor șansa de a vedea din ce este compusă dieta participanților, care au fost profilurile lor lipidice – astfel încât să poată calcula scoruri multi-lipide în funcție de nivelurile lor din sânge – și dacă au sau nu boli de inimă și/sau diabet.
Cercetătorii au descoperit că participanții cu un MLS mai mare – ceea ce indică o dietă care conține niveluri mai scăzute de grăsimi saturate și niveluri mai mari de grăsimi nesaturate – au un risc substanțial redus de a dezvolta boli cardiometabolice, inclusiv boli de inimă și diabet.
Ce dietă ar putea avea eficiență mare
Potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, bolile de inimă sunt cauza numărul 1 de deces și dizabilități la nivel global, inclusiv în S.U.A. De asemenea, specialiștii a stabilit că diabetul este un factor de risc pentru bolile de inimă, mai ales atunci când nivelul zahărului din sânge nu este bine gestionat.
S-a demonstrat că o dietă mediteraneană are multe beneficii, inclusiv reducerea riscului de boli de inimă, accident vascular cerebral și diabet de tip 2. Adoptarea unei diete mediteraneene reduce, de asemenea, declinul cognitiv, pierderea osoasă și inflamația. În concluzie, respectarea unei diete mediteraneene te poate ajuta să trăiești mai mult.
Ce alimente trebuie să mănânci
Dieta mediteraneană include o mulțime de fructe, legume, nuci, semințe, proteine slabe, leguminoase, cereale integrale și grăsimi sănătoase. Dacă nu ești pregătit să intrați într-o dietă mediteraneană completă, începe cu schimburi simple, înlocuind alimentele pe care le consumi de obicei, și care sunt bogate în grăsimi saturate, cu alimente bogate în grăsimi nesaturate. De exemplu, în loc să ungi unt pe pâine prăjită, schimbă untul cu piure de avocado sau unt de arahide. În loc de unt și smântână pe cartofi copți, încearcă un strop de ulei de măsline infuzat cu usturoi și adaugă iaurt simplu, grecesc. Dacă mănânci, în fiecare săptămână, o cină care include carne roșie, schimb-o cu o masă sănătoasă pentru inimă, bazată pe somon. Ca gustări, poți recurge la câte o mână de nuci, în loc de chipsuri.
