FOTO: Pixabay
Specialiştii Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare Marină (INCDM) „Grigore Antipa” din Constanţa au anunţat, după aproape un an de cercetare, posibilitatea creşterii păstrăvului curcubeu în ferme marine, puietul pe care aceştia l-au transferat experimental din apă dulce în apă sărată adaptându-se noilor condiţii, transmite Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
“Pariu câştigat: ‘somonul’ de Marea Neagră!”, au anunţat cercetătorii INCDM “Grigore Antipa” pe pagina de Facebook a instituţiei, prezentând rezultatele cercetărilor de creştere a păstrăvului curcubeu în apă marină, după un an.
În noiembrie 2024, loturi de puiet de Oncorhynchus mykiss (biomasă medie de 35 grame), oferit de Păstrăvăria Valea Stânii Zăganu, au fost transferate direct în sistemul recirculant marin (RAS) al INCDM.
„În ciuda schimbării bruşte a salinităţii şi a diferenţei de temperatură relativ mare (de la 10°C la 15°C), toţi indivizii au înotat şi s-au hrănit normal, neprezentând semne de stres. Pe durata experimentului, am înregistrat mortalitate zero, atât la transferul brusc din apa dulce în apa marină, cât şi pe întreaga perioadă monitorizată; utilizarea sistemului RAS modern a asigurat un control optim al parametrilor de mediu. Referitor la toleranţa la temperatură, am constatat că indivizii de O. mykiss încep să îşi modifice comportamentul când apa depăşeşte 22°C, refuzând complet hrănirea la o temperatură de 24,5°C. Salinitatea, pe de altă parte, nu a fost deloc problematică, valoarea constantă de 14-16 fiind optimă pentru o creştere susţinută, fără şoc osmotic ca urmare a transferului brusc. Valorile oxigenului dizolvat (saturabilitate medie 65%) şi ale pH-ului (medie înregistrate în timpul experimentului au fost bune pentru acvacultura păstrăvului-curcubeu”, sunt printre principalele observaţii ale studiului.
Păstrăvii transferaţi din apă dulce în apă marină au ajuns să aibă, într-un an, biomase medii de 1,6 kilograme.
“Creşterea înregistrată în RAS a fost susţinută, păstrăvii multiplicându-şi biomasa iniţială de peste 40 ori, atingând, după 1 an în apă marină, biomase medii de peste 1.600 g, valori excelente”, au mai spus reprezentanţii INCDM “Grigore Antipa”.
Conform acestora, nu au fost documentate probleme majore de bunăstare animală sau sănătate a peştilor, fiind înregistrată doar ocazional afecţiunea denumită “water belly” – boală caracteristică salmonidelor crescute în apă sărată, ce se manifestă prin mărirea excesivă şi umplerea stomacului cu apă. Hrănirea a fost oprită pentru o zi şi, ulterior, balonarea a scăzut şi în cele din urmă a dispărut, peştii afectaţi recuperându-se complet.
Furajul administrat, îmbogăţit cu betacaroteni naturali (astaxantină), a contribuit, alături de salinitate, la creşterea calităţii cărnii prin procesul de “somonare”, exemplarele având o coloraţie a cărnii caracteristică roz intens, care le creşte atractivitatea comercială.
“Echipa de acvacultură a INCDM va continua colaborarea susţinută cu mediul privat, prin oferirea atât de informaţii de specialitate, dar şi prin noi experimente”, au mai informat reprezentanţii INCDM “Grigore Antipa”.
