FOTO: Dreamstime/Eugene Antoschenko
Celebrele „cireșe de Kiustendil”, care au devenit de-a lungul anilor un simbol al calității și al gustului excelent, o iau pe calea înregistrării unei denumiri protejate în Uniunea Europeană. Inițiativa este a primarului orașului, inginerul Ognian Atanasov, care a reunit producători și experți din cadrul Ministerului Agriculturii la o întâlnire. Scopul este de a proteja producția de Kiustendil și ca fermierii să obțină un preț mai bun, a declarat Ognian Atanasov. Dacă vă plimbați prin piețele din Sofia, veți vedea că, de obicei, comercianții fac reclamă acestui produs scriind în dreptul lor „cireșe de Kiustendil”, chiar dacă fructul poate să nu provină din regiunea pomicolă a Bulgariei, potrivit Rador Radio România.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Anul acesta, aceste denumiri lipsesc din piețe. Motivul este că recolta de cireșe a avut de suferit din cauza frigului din aprilie și aproape că nu există cireșe. Acestea au supraviețuit doar în satele de munte, cele care încă nu înfloriseră în timpul frigului. Dar chiar și acolo, recolta nu este mare. Producătorii spun că nu-și amintesc de o astfel de minune de cel puțin o jumătate de secol. Hristina, în vârstă de 57 de ani, spune că pentru prima dată în viața ei a trebuit să cumpere o jumătate de kilogram de cireșe de Moșii de Vară, pe 7 iunie.
Procedura
Procedura de înregistrare a unei denumiri protejate pentru „Cireșele de Kiustendil” nu este ușoară, dar cu ajutorul Ministerului Agriculturii, al municipalității și al Institutului de Pomicultură, producătorii speră că vor putea lupta pentru înregistrarea unei denumiri de origine protejate. În acest scop, cel mai bine este să se înregistreze o asociație non-profit, la care se poate alătura orice producător agricol care dorește din regiunea Kiustendil.
Fermierii trebuie să prezinte dovezi ale producției din ultimii trei ani. Apoi, trebuie depusă o cerere la Ministerul Agriculturii și Alimentației. Un rezumat trebuie să descrie ce face ca această producție să fie unică. Urmează verificări la fața locului. Cu o bună organizare, toți acești pași pot fi finalizați până la sfârșitul anului, potrivit experților din cadrul Ministerului Agriculturii de la Sofia. Instituția îi transmite apoi Comisiei Europene, iar procedura poate dura acolo aproximativ un an sau doi, conform practicii de până acum. Toate acestea depind de o eventuală obiecție de la oricare dintre statele membre.
Cireșele ajung la Kiustendil în jurul anului 1400
Deliciosul fruct a ajuns la Kiustendil după ce orașul a căzut sub stăpânire turcească, în jurul anului 1400, a declarat Dimităr Domozetov, director cu mulți ani de experiență al Institutului de Pomicultură, iar astăzi producător agricol.
Potrivit acestuia, printr-un firman al sultanului, 13.000 de turci s-au stabilit în Kiustendil, iar ei au adus cireșul din vilaietul Konya. Până la eliberarea de sub sclavia turcească, cireșii erau cultivați doar în curți. După 1878, a început dezvoltarea pomiculturii în regiunea Kyustendil, a spus profesorul Domozetov.
În 1896, la Kiustendil a avut loc prima expoziție pomicolă, suprafețele cu pomi fructiferi fiind atunci de 13.800.000 de metri pătrați. Astăzi sunt de trei ori mai mari.
Gustul unic al cireșelor din Kiustendil se datorează condițiilor naturale și climatice specifice. Kiustendil este închis într-o vale înconjurată de munți, iar diferența de temperatură dintre zi și noapte este între 10 – 15 grade, a explicat profesorul Domozetov.
În ultimii ani, municipalitatea Kiustendil a organizat în mod tradițional un „Festival al Cireșelor”, în luna iunie. Anul acesta va fi de trei zile – între 27 și 29 iunie, în pofida recoltei slabe.
Pe lângă expoziția de picturi cu cireșe și vânzarea fructelor delicioase, cele trei zile de praznic vor include un program muzical bogat, cu concerte susținut de artiști celebri, jocuri distractive și o alee a meșteșugurilor. Și anul acesta va exista o zonă culinară cu demonstrații și degustări conduse de maeștri și bucătari.
Bulgaria a înregistrat 13 denumiri protejate
Până în prezent, Bulgaria a înregistrat 13 denumiri protejate în registrele europene. Prima înregistrare a fost pentru Gornooryahovski sudzhuk, în 2011 (salam sudjuc produs în orașul Gorna Oreahovița din Bulgaria).
Anul 2023 a fost deosebit de reușit, deoarece Bulgaria a protejat trei produse – Salamul Lukanka Troianska, Sudzhuk Tărnovski, iaurtul bulgăresc și brânză albă bulgărească în saramură, ultimele două produse fiind pentru întreaga țară, ceea ce este extrem de rar.
Cea mai recentă denumire protejată este „ceaiul de plante de Strandja”. A existat o obiecție din partea Greciei legat de aceasta. Grecia a susținut că aceste plante se găsesc și pe teritoriul său, dar autoritățile bulgare au protejat cu succes produsul, au povestit experții de la Ministerul Agriculturii.
În plus, Bulgaria are protejate alte 54 de soiuri de vinuri bulgărești și 12 tipuri de țuică bulgărească din anumite regiuni. Toate denumirile protejate de până acum sunt în principal pentru produse locale și lactate. Se pare că a venit momentul ca Bulgaria să protejeze și produse din fructe și legume, participanții la reuniune fiind unanimi în acest sens.
Șase țări au în prezent o denumire protejată pentru cireșe dintr-o anumită regiune. Ungaria are cireșe protejate pentru două regiuni, iar Portugalia, Franța, Italia și Spania au câte una.
În total, în Uniunea Europeană au fost înregistrate 1.663 de vinuri cu indicații geografice, 1.745 de produse agricole și alimente cu indicații geografice și 264 de băuturi spirtoase cu indicații geografice.
Sursa: MEDIAPOOL / Rador Radio România /.
