Pornind de la premisa că nu există nicio formulă magică, este totuși adevărat că anumite tipare alimentare sunt mai asociate cu o viață mai lungă decât altele. Că alimentația este cheia pentru un proces de îmbătrânire sănătos este, la acest moment, o realitate incontestabilă. La fel de adevărat este și faptul că, deși omenirea depășește de mai bine de un secol bariera longevității și speranța de viață este tot mai mare, trăim într-o societate din ce în ce mai obeză: în 40 de ani, cazurile de obezitate s-au înmulțit de 7 ori în lume. Așa a apărut și ideea de post intermitent, pentru a reduce cantitatea de mâncare. Drumul către vârsta de 100 de ani, fără deteriorare cognitivă și cu o autonomie fizică rezonabilă, nu este marcat doar de calitatea a ceea ce mâncăm, ci și, în mare măsură, de cantitate.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Mănânci mai puțin ca să trăiești mai mult
Restricția calorică – fără a ajunge desigur la malnutriție – a fost studiată extensiv ca metodă de a ne prelungi viața, deși cea mai mare parte a dovezilor provin din studii pe animale.
Experții sugerează că nu este vorba doar despre a mânca mai puțin – reducerea cu 15-25% din caloriile zilnice – ci și despre îmbunătățirea calității dietei și ajustarea frecvenței meselor, cu prioritate pentru alimente naturale și evitarea celor bogate în zaharuri și grăsimi saturate.
În acest context, o strategie tot mai populară este postul intermitent. Iar aici nu doar ce mâncăm contează, ci și momentul zilei în care o facem, mai ales dacă între mese există perioade lungi de pauză.
„După post, corpul tău este mai sensibil la glucoză. De aceea, a consuma mulți carbohidrați în acel moment este o greșeală, pentru că vei genera un vârf de glicemie”, afirmă ferm doctorul Sebastián de la Rosa, care împărtășește pe platformele digitale cunoștințele sale despre alimentație, longevitate, obiceiuri sănătoase și bunăstare.
„Când ținem post și, mai ales, când combinăm postul intermitent cu un aport caloric redus zilnic, capacitatea stomacului nostru de a genera relaxarea necesară digestiei scade”, explică specialistul într-un videoclip publicat pe TikTok.
„Acest lucru face ca, dacă „rupi” postul având o masă consistentă, te vei simți balonat, plin, iar sistemului digestiv să îi fie mai greu să o proceseze”, adaugă expertul. El recomandă, la fel ca mulți alții, ca alimentarea organismului după un post de 16 ore să se facă cu alimente ușor de digerat, bogate în nutrienți, care să includă proteine de calitate, grăsimi sănătoase și carbohidrați complecși.
Ce alimente alegem pentru a „rupe” postul
-
Ouă: sursă excelentă de proteine și ușor de digerat.
-
Avocado: bogat în grăsimi sănătoase și fibre, oferă energie constantă.
-
Iaurt grecesc sau chefir: proteine, probiotice și blând cu sistemul digestiv.
-
Fructe proaspete: papaya, pepene sau kiwi – hidratează și oferă vitamine.
-
Legume fierte: dovlecel sau morcovi – ușoare și nutritive.
-
Nuci și semințe: proteine, grăsimi sănătoase și efect de sațietate.
-
Pește sau pui: proteine slabe, stabilizează glicemia.
-
Supe ușoare: de oase sau de legume, mai ales pentru probleme digestive.
Astfel, se preferă ouăle, peștele alb, avocado și legumele fierte, evitând alimentele ultraprocesate, mesele foarte mari și carbohidrații cu absorbție rapidă.
Specialistul subliniază și faptul că, în timpul postului, producția anumitor enzime digestive (atât proprii, cât și bacteriene) scade, deoarece sistemul nu primește stimul alimentar. Acest lucru reduce capacitatea de a digera substanțe precum unele din compoziția leguminoaselor și unor crucifere. De aceea, recomandă evitarea lor imediat după post – nu pentru că nu ar fi sănătoase, ci pentru că digestibilitatea lor este mai dificilă după abstinență.
