„Lista lui Claudiu Năsui”: Ce se va întâmpla cu stațiunile de cercetări agricole și institutele de cercetare din agricultură / Evaluarea Ministerului Educației ar trebui să fie finalizată până la sfârșitul anului 2025 / Câți cercetători sunt în sistemul bugetar din România

Claudiu Năsui, fostul ministru al Economiei, actualmente deputat USR, a pus pe jar o mare parte a angajaților bugetari, mai exact aceia care lucrează în institutele de cercetare.

Acesta a publicat recent, pe pagina sa de Facebook, o listă ce cuprinde „113 de institute de cercetare, 12 centre de cercetare, 48 de stațiuni de cercetare, o editură, o revistă și chiar și o unitate militară. Toate astea finanțate din banii dumneavoastră. În total 178 de agenții din cercetare de stat”, spune deputatul USR.

Acest subiect lansat de fostul ministru vine într-un moment delicat, când deficitul bugetar a ajuns la o cifră record, iar statul trebuie să ia măsuri urgente de diminuare a aparatului birocratic.

Claudiu Năsui: „România are, în total, 178 de agenții de cercetare, de stat”

„România are un număr imens de agenții. În fiecare an se mai înființează altele noi. Dar nu dispar niciodată. De ce? Pentru că sunt făcute doar pentru a salariza politicieni, foști politicieni și tot felul oameni conectați la politicieni”, mai precizează fostul ministru Năsui.

„Lista lui Claudiu Năsui”, cuprinde de-a valma, mai multe institute de cercetare, de la Institutul de Cercetare a Calității Vieții, la Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului; de la Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România.

Apoi urmează enumerate foarte multe institute de cercetare din agricultură, de la Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii și Dezvoltare Rurală, la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Creșterea Bovinelor, cel al ovinelor și caprinelor, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Ecologie Acvatica Pescuit și Acvacultura, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof si Sfecla de Zahăr, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură și Floricultură, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație, și o mulțime de stațiuni de cercetări agricole din toată țara.

Ministerul Educației a început evaluarea tuturor institutelor!

În momentul de față, Ministerul Educației și Cercetării a început evaluarea tuturor acestor institute de cercetare și a unităților de cercetare-dezvoltare-inovare din sistemul național.

În urma acestei evaluări va urma o „reorganziare a arhitecturii și mecanismelor fundamentale ale sistemului național de CDI (Cercetare-Dezvoltare-Inovare)”, după cum a anunțat ministrul Daniel David, într-un comunicat.

Evaluarea a început la sfârșitul lunii mai, în conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 138/2024  (cu unele nuanțe și acte normative introduse în 2025), se află în derulare și ar trebui să fie finalizat până la sfârșitul anului 2025.

În România, există 32.000 de cercetători angajați la stat și 409 cercetători, în zona privată

Ministrul Daniel David a întocmit personal  „Raportul de diagnostic al educației și cercetării din România. Realizări prezente și implicații pentru noi reforme în domeniu (Raportul QX)”, raport care reprezintă o oglindă perfecta a actualei cercetări din țară, cât și măsurile ce se impun.

Potrivit Raportului QX, în acest sistem, ”există aproximativ 32.000 de cercetători (aprox. 21000 în echivalent normă întreagă), din care cca 16000 în învățământul superior (aprox. 6500 în echivalent normă întreagă), cca 7300 în sectorul guvernamental (aprox. 6800 în echivalent normă întreagă) și cca 409 în zona privată (aprox. 320 în echivalent normă întreagă).

În sectorul guvernamental, Academia Română acoperă aproximativ 40% din pozițiile de CDI, iar 60% este reprezentat preponderent de INCD-uri.

Mai general, în acest sistem există cca 48.000 de salariați (aprox. 32300 majoritar la stat), din care cca 35000 în echivalent normă întreagă (aprox. 21000 majoritar la stat).

Învățământul superior acoperă cca 20000 salariați în activitatea de CDI (aprox. 17900 majoritar la stat), din care cca 8839 în echivalent normă întreagă (aprox. 7853 majoritar la stat).

Sectorul guvernamental acoperă cca 13035 salariați în activitatea de CDI, din care cca 12297 în echivalent normă întreagă, în care, din nou, Academia Română acoperă aproximativ 40%, iar 60% este reprezentat preponderent de INCD-uri.

Procentul din PIB dedicat CDI este de peste patru (4) ori mai mic decât media europeană, aflându-ne pe ultimul loc în UE (0,3 pentru sistemul privat și 0,2 pentru cel public).

Paradoxal, România este țara cu cel mai mic număr de cercetători din UE!

România este țara cu cel mai mic număr de cercetători din Uniunea Europeană (inclusiv cel mai mic număr de absolvenți de doctorat). • Numărul de cercetători raportat la milionul de locuitori este cca 999 în România, cel mai mic la nivelul țărilor din Uniunea Europeană (UE).

Mai mult, în timp ce în medie țările UE și-au dublat în ultimii 10 ani acest număr (ex. de la cca 2000 la cca 4000), România a scăzut de la 1300 la mai puțin de 1000”, se spune în raportul QX.

Concluzia ministrului David: „În țară există și așteptarea ca nu doar salariul, dar și fondurile de cercetare să fie asigurate prin alocare directă de la buget”

„În plus, în țară există și așteptarea ca nu doar salariul, dar și fondurile de cercetare să fie asigurate prin alocare directă de la buget, nu majoritar prin competiții, lucru din nou neobișnuit (exceptând unele domenii strategice) pentru un domeniu caracterizat în esență de libertate academică, creativitate și competitivitate.

În fine, angajarea pe perioadă nedeterminată a gradelor de cercetare mici pe care o vedem în țară nu este o bună practică în domeniu, acestea, conform bunelor practici internaționale, trebuind inițial să confirme competența în timpul angajărilor pe perioadă determinată, pe un proiect de cercetare și/sau într-un program care susține o carieră de tip tenure-track (cu șansă pe perioadă nedeterminată, în funcție de performanță).

La toate acestea se adaugă faptul că sistemul este relativ închis, acceptând la input mai ales resursă umană locală și cunoscută pe bază personală, fără dominanța procedurilor de head hunting, pentru a-i atrage pe cei mai buni și interesați din lume”, mai precizează ministrul David în Raportul QX.