ID 181472453 ©
Illia Bondar | Dreamstime.com
Un studiu recent publicat în Food Science & Nutrition analizează relația dintre inflamația alimentară, riscul cardiometabolic și consumul frecvent de mâncare comandată, notează News Medical.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Bolile cardiovasculare (CVD) rămân una dintre principalele cauze de deces și dizabilitate la nivel mondial. În ultimele decenii, prevalența lor a crescut semnificativ, iar în multe țări numărul deceselor cauzate de afecțiuni cardiovasculare depășește mortalitatea prin cancer sau boli respiratorii cronice.
În SUA, povara morbidității și mortalității cardiovasculare a crescut abrupt în ultimii zece ani, în paralel cu o schimbare îngrijorătoare: tot mai mulți tineri dezvoltă factori de risc cardiometabolic. Această schimbare este influențată de factori genetici, de mediu și de stil de viață – iar intervențiile preventive trebuie să se concentreze pe stilul de viață, pentru că este modificabil și poate fi abordat prin strategii eficiente și scalabile.
De ce a crescut consumul de mâncare comandată
Unul dintre factorii care contribuie la această tendință este creșterea spectaculoasă a consumului de mâncare comandată în rândul adulților tineri și de vârstă mijlocie. Fenomenul s-a accelerat în ultimul deceniu și este explicat prin:
- apetibilitatea ridicată a preparatelor
- comoditate
- marketing agresiv
- lipsa de timp sau abilități pentru gătit acasă
Mâncarea comandată a devenit parte din ritmul vieții urbane și influențează dinamica familială și economică.
Dar această creștere vine cu un cost: tinerii care comandă frecvent mâncare prezintă un risc cardiometabolic mai mare, fiind predispuși la obezitate, hipertensiune și nivel crescut al colesterolului, din cauza alimentelor dense caloric, sărace în nutrienți și lipsite de fructe și legume.
Inflamația alimentară și legătura cu bolile cardiovasculare
Inflamația cronică de intensitate scăzută, produsă de activarea repetată a sistemului imunitar, este un mecanism central în apariția bolilor cardiovasculare. Dietele tipic occidentale, bogate în grăsimi și alimente ultraprocesate, cresc markerii inflamatori, spre deosebire de dieta mediteraneană, bogată în pește și legume.
Pentru a măsura impactul alimentelor asupra inflamației, cercetătorii au dezvoltat Dietary Inflammatory Index (DII), un indicator care cuantifică potențialul inflamator al dietei.
Un detaliu interesant remarcat de autori: povara mortalității cardiovasculare în SUA a crescut abrupt în jurul anului 2010 – exact momentul în care aplicațiile de livrare au devenit dominante la nivel global. Deși nu există o relație dovedită cauzal, autorii atrag atenția că fenomenul merită investigat.
De ce au analizat oamenii de știință mâncarea comandată
Dovezile privind legătura directă dintre consumul de takeaway și inflamația alimentară sunt încă limitate. Totuși, acestea sunt esențiale pentru recomandări de sănătate adresate tinerilor și adulților de vârstă mijlocie.
Studiul urmărește:
- relația dintre frecvența consumului de takeaway și DII ajustat pentru aportul caloric
- asocierea cu principalii factori cardiometabolici
- rolul intermediar al inflamației (DII)
- impactul asupra mortalității
Au mai fost analizate două medii metabolice suplimentare: cardiac metabolic index (CMI) și visceral adiposity index (VAI).
Peste 8.500 de participanți analizați
Cercetarea s-a bazat pe date din National Health and Nutrition Examination Survey (NHANES) 2009–2018, incluzând 8.556 participanți. Rezultatele arată că:
- 61% dintre bărbați, față de 39% dintre femei, consumau cel mai des takeaway
- persoanele cu cel mai mare consum prezentau:
- HDL („colesterolul bun”) mai scăzut
- glicemie à jeun mai mare
- greutate, înălțime și nivel de insulină mai mari
- rezistență mai mare la insulină
Surprinzător, DII era mai mare la persoanele care consumau mai puțină mâncare comandată, însă aceasta era o fotografie neajustată. În modelele ajustate pentru aport caloric, relația se inversa: cei care consumau des mâncare comandată aveau un DII mai mare.
Persoanele care comandau foarte des consumau, în medie, mai multe grăsimi saturate și polinesaturate, dar mai puține vitamine B6 și E și mai puține oligoelemente.
Mâncarea comandată, asociată cu inflamație mai mare
Analizele statistice arată că persoanele care consumau takeaway de șase ori pe săptămână sau mai mult aveau un DII mai mare decât cei care comandau o singură dată pe săptămână. Creșterea era semnificativă (β = 0.226), mai accentuată în rândul persoanelor de 60–80 de ani.
Cercetările anterioare arată că fiecare punct în plus la DII crește riscul de boală cardiovasculară și mortalitate cu 8%.
Riscuri cardiometabolice mai mari, mai ales la femei
Un consum mai mare de mâncare comandată era asociat cu:
- valori mai mici ale HDL
- trigliceride crescute
- glicemie, insulină și rezistență la insulină în creștere
Efectele erau mai pronunțate la femei, ceea ce sugerează o reacție metabolică mai puternică la consumul de preparate tip takeaway.
În privința mortalității, tendința era crescătoare, dar nu semnificativă statistic. În schimb, un DII mai mare era asociat cu mortalitate generală mai ridicată și cu o tendință crescătoare a deceselor cardiovasculare.
Ce înseamnă aceste rezultate pentru sănătatea publică
Studiul indică faptul că un consum frecvent de mâncare comandată poate avea efecte negative pe termen lung asupra sănătății. Totuși, fiind un studiu observațional, nu poate demonstra cauzalitate. Autorii subliniază nevoia unor studii viitoare care să evalueze mai precis dieta pe termen lung și să măsoare mai riguros evoluția problemelor vasculare.
Specialiștii recomandă:
- educarea consumatorilor
- etichetare nutrițională clară și vizibilă pe platformele de livrare
- standardizare în instituții
- accesibilitatea unor opțiuni sănătoase, fără a interzice mâncarea comandată
