Ce înseamnă boala ficatului gras, ce ai voie să mănânci ca să scapi de ea și în ce fel te ajută cafeaua

Boala ficatului gras non alcoolic este una dintre cele mai frecvente cauze ale bolii hepatice, în care excesul de grăsime este stocat în ficat. Boala ficatului gras (steatoza hepatică) afectează, la nivel mondial, la circa 6-35% din populație.

Boala ficatului gras dăunează ficatului și îl împiedică să funcționeze așa cum ar trebui, dar, potrivit healthline.com, modificările stilului de viață pot împiedica agravarea stării acestuia.

Primul pas, pentru persoanele supraponderale sau obeze, care suferă de boala ficatului  gras, este pierderea treptată în greutate, prin dietă, exerciții fizice și alimentație sănătoasă.

Ce include dieta pentru boala ficatului gras

• fructe ți legume
• plante bogate în fibre, precum leguminoasele și cerealele integrale
• reducerea semnificativă a consumului de anumite alimente și băuturi, inclusiv cele bogate în zahăr adăugat, sare, carbohidrați rafinați și grăsimi saturate
• limitarea/excluderea alcoolului și a fumatului

Ceașca zilnică de cafea protejează ficatul de atacul grăsimilor

Un consum regulat de cafea este asociat cu un risc scăzut de apariție a bolii ficatului gras, precum și cu un risc scăzut de dezvoltare a fibrozei hepatice la cei care deja suferă de această afecțiune.

Cafeaua pare să scadă, de asemenea, numărul de enzime hepatice anormale la persoanele cu risc de boli hepatice.

Fasolea și soia reduc riscul de boală a ficatului gras

Atât fasolea, cât și soia s-au dovedit promițătoare în reducerea riscului de apariție a bolii ficatului gras.

Leguminoasele precum lintea, năutul, soia și mazărea nu sunt doar alimente dense din punct de vedere nutrițional, ci conțin și amidon rezistent care ajută la îmbunătățirea sănătății intestinale.

Consumul de leguminoase poate chiar ajuta la scăderea glicemiei și a trigliceridelor la persoanele cu obezitate. De asemenea, cercetătorii susțin că dietele bogate în leguminoase ajută, în mod special, la scăderea probabilității de apariție a bolii ficatului gras.

Și soia este recomandată, ea având un conținut ridicat de proteină β-conglicinină – remarcată pentru capacitatea sa de a ajuta la scăderea nivelului de trigliceride și de a proteja împotriva acumulării de grăsime viscerală.

În plus, tofu este un aliment cu conținut scăzut de grăsimi care servește ca o sursă bună de proteine.

Peștele reduce inflamația și nivelul de grăsime

Peștii grași, cum ar fi somonul, sardinele, tonul și păstrăvul sunt bogați în acizi grași Omega-3, care au capacitatea de a reduce grăsimea hepatica și a crește nivelul colesterolului HDL (colesterolul bun), dar și de a reduce nivelul de trigliceride.

Ce trebuie să evitați

• Alcoolul: alcoolul poate fi o cauză majoră a bolii hepatice grase, precum și a altor boli hepatice.
• Zahăr adăugat: evitați alimentele cu zahăr, cum ar fi bomboanele, prăjiturile, sucurile și sucuri de fructe. Nivelul ridicat de zahăr din sânge crește cantitatea de grăsime acumulată în ficat.
• Alimente prăjite: acestea sunt bogate în grăsimi și calorii.
• Sare adăugată: consumul de prea multă sare poate crește riscul de boală a ficatului gras. Se recomandă limitarea aportului de sodiu la mai puțin de 2.300 de miligrame pe zi. Persoanele care au hipertensiune arterială ar trebui să limiteze aportul de sare la cel mult 1.500 mg pe zi
• Pâine albă, orez și paste: făina albă este, de obicei, foarte procesată, iar alimentele preparate din aceasta pot crește glicemia mai mult decât cerealele integrale, din cauza lipsei de fibre.
• Carne roșie: Carnea de vită și porc sunt bogate în grăsimi saturate. Carnea foarte procesată, în general, ar trebui să fie, de asemenea, limitată, deoarece este bogată  în ​​sodiu.