foto: andeangreattreks.com
Multe arome orientale și ingrediente sud-americane care se contopesc într-o fuziune gastronomică unică și mereu în evoluție, aceasta ar putea fi definiția bucătăriei Nikkei. Consacrată de curând la nivel mondial odată cu victoria restaurantului Maido din Lima, condus de chef Mitsuharu Tsumura, declarat cel mai bun din lume al prestigioasei competiții The World’s 50 Best Restaurants, ediția din 2025, recent găzduită de Italia, la Torino.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Termenul definește o gastronomică, care devine deja tradițională, nu mai este demult o noutate, născută din întâlnirea tehnicilor culinare japoneze cu ingredientele Munților Anzi, din America de sud. Dar nu este vorba doar de o simplă fuziune, ci de o cultură culinară în sine, solidă, coerentă și recunoscută, construită de-a lungul a peste un secol de interacțiuni, conviețuire și influențe între cele două comunități, scrie publicația foodandwineitalia.com.
„Nikkei” desemnează, istoric, descendenții japonezilor emigrați în America de Sud – în special în Peru – începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea. Bucătăria Nikkei combină precizia tehnică și respectul pentru materia primă, caracteristice gastronomiei japoneze, cu aromele intense, culorile vii și ingredientele care cresc în Peru. Rezultatul este o propunere culinară care spune povestea a două lumi cuprinse într-un singur preparat.
Rădăcinile bucătăriei Nikkei
Originile bucătăriei Nikkei se regăsesc în istoria complexă a diasporei japoneze în America de Sud – un capitol puțin cunoscut, dar de mare importanță culturală. Totul a început în 1899, când nava Sakura Maru a sosit în portul Callao, Peru, cu 790 de muncitori japonezi plecați din Yokohama. Era perioada marilor migrații economice, iar Peru, un stat ieșit recent din sclavie și dintr-un conflict cu Chile, avea nevoie urgentă de forță de muncă pentru plantațiile de trestie de zahăr și bumbac.
Acești imigranți proveneau în principal din satele din zonele Okinawa și Kumamoto. Deși inițial angajați ca muncitori ieftini, s-au confruntat rapid cu condiții de muncă dificile, discriminare și marginalizare. Totuși, comunitatea japoneză, numită „nikkei”, a reușit treptat să se integreze în orașele Lima și Callao, punând pe picioare mici afaceri, meșteșuguri și mai ales restaurante.
Ce a însemnat momentul Hiroshima în viața comunității japoneze din Peru
În prima jumătate a secolului XX, suspiciunile față de această comunitate au crescut, culminând în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial: după atacul Japoniei asupra Pearl Harbor, persecuțiile au ajuns și în Peru. Sute de familii au fost expropriate, deportate în SUA și internate în lagăre. Proprietățile lor au fost confiscate, iar școlile japoneze închise.
Cu toate acestea, după război, comuntatea nikkei reușește pas cu pas să redevină activă, contribuind tot mai mult la societatea peruană. Un moment simbolic al integrării nikkei în viața publică peruană a fost alegerea lui Alberto Fujimori ca președinte în 1990 – primul șef de stat din America cu origini japoneze.
Această reziliență se reflectă și în bucătăria lor, care a adaptat rețetele japoneze la ingredientele locale. Gastronomia Nikkei a evoluat de-a lungul secolului XX, obținând recunoașterea oficială în anii ’80, când a început să fie valorizată ca expresie autentică a identității culinare peruane.
Astăzi, bucătăria Nikkei este considerată una dintre expresiile cele mai rafinate ale gastronomiei peruviene contemporane, un patrimoniu cultural celebrat în restaurantele din Lima și din marile capitale mondiale. Mai mult decât o simplă fuziune, ea reprezintă un limbaj culinar care celebrează întâlnirea fericită a două culturi.
Influența japonezilor legat de pește și fructele de mare
Potrivit eatperu.com, una dintre principale influențe ale bucătăriei japoneze asupra celei peruviene este introducerea fructelor de mare în alimentație. Înainte de sosirea japonezilor, acestea nu făceau parte din dieta zilnică a peruanilor. Peștele era consumat doar în lipsa altor opțiuni și multe produse marine – scoici, midii sau ton – erau folosite drept hrană pentru animale. Caracatițele, de exemplu, erau adesea abandonate pe mal.
Bucătăria japoneză folosește fructele de mare de secole, fie crude, fie preparate. Imigranții au descoperit în Peru o supraabundență neașteptată de ingrediente marine și au început să le consume exact ca acasă – crude, integrate în preparatele lor.
În același timp, ingrediente autentice peruviene precum lime, porumb, chili, cassava și cartofi s-au împletit cu tehnicile japoneze, creând esența bucătăriei Nikkei. Combinația de gust între chili și sos de soia s-a dovedit armonică. Astfel, ceea ce a început ca o soluție practică într-o perioadă dificilă a evoluat într-un fenomen global.
Câteva din preparatele tradiționale ale bucătăriei Nikkei
–ceviche Nikkei – o versiune a ceviche-ului în care marinatele peruviene se îmbină cu ingrediente japoneze precum miso sau sos de soia
–makis Nikkei – sushi reinterpretat cu ingrediente locale: avocado, ají amarillo, quinoa, carne marinată
–supa miso cu inimi de palmier – completată cu condimente din ardei iuți peruani
–caracatiță cu măsline – îmbinând caracatița, foarte iubită de japonezi, cu ingrediente peruviene
–donburi Nikkei – boluri cu orez, pește și condimente andine
-deserturi hibride, cum ar fi cheesecake-ul cu lucuma sau prăjituri cu matcha și fructe peruviene
Totodată, chiar și preparatele pe bază de carne au suferit inovații, combinând metode japoneze de gătire cu condimente și ardei iuți peruani. Sunt, firește, doar câteva mari coordonate ale acestei gastronomii extrem de apreciate dar în continuă evoluție.
