Foto: Pexels
Expresia „aliment natural” este din ce în ce mai prezentă pe etichete, în reclame și pe rețelele sociale. Pentru mulți dintre noi, „natural” înseamnă automat sănătos, proaspăt, curat și lipsit de intervenția omului. În realitate, lucrurile sunt mult mai nuanțate. Specialiștii în nutriție avertizează că expresia nu este reglementată clar și este adesea folosită mai degrabă ca instrument de marketing decât ca termen științific, notează La Vanguardia.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
„Alimentul natural”, un adevărat câmp minat
„A vorbi despre alimente naturale înseamnă a intra într-un câmp minat”, afirmă Carmen Vidal, profesor universitar de Nutriție și Bromatologie la Universitatea din Barcelona. Motivul? Fiecare persoană are propria definiție despre ce înseamnă „natural”, iar lipsa unei definiții oficiale lasă loc multor interpretări.
Aceeași idee este subliniată și de Pilar Plans, medic veterinar și autoarea cărții 55 de adevăruri despre ceea ce mănânci și pe care nimeni nu ți le-a spus. Potrivit acesteia, în prezent, cuvântul „natural” a devenit sinonim cu „sănătos”, „ecologic” sau „organic”, fără ca publicul să se întrebe ce presupune, de fapt, acest termen.
Ce înseamnă cu adevărat „natural”
Dintr-un punct de vedere strict semantic, un aliment natural este acela care apare în natură spontan, fără nicio intervenție umană. Exemplele sunt foarte puține: ciupercile sălbatice sau sparanghelul care crește liber în natură.
Cu alte cuvinte, dacă un aliment:
-
nu este semănat,
-
nu este cultivat,
-
nu este fertilizat sau modificat,
atunci poate fi considerat natural în sensul cel mai pur al cuvântului. Privind lucrurile astfel, lista alimentelor cu adevărat „naturale” este extrem de limitată.
De ce pâinea, brânza sau vinul nu sunt „naturale”
Pilar Plans explică faptul că, dacă respectăm definiția riguroasă a termenului, produse precum pâinea, brânza, vinul sau pastele nu pot fi considerate alimente naturale, chiar dacă sunt realizate din ingrediente naturale.
Motivul este simplu și logic. Nu există câmpuri de spaghete în natură și nici vii din care să răsară sticle de vin. Aceste alimente sunt rezultatul unor procese tehnologice și microbiologice, chiar dacă ele pot fi perfect sănătoase.
Astfel, un aliment poate fi realizat din ingrediente naturale, poate avea o valoare nutritivă bună, dar să nu fie „natural” în sens strict.
Cum definesc nutriționiștii un „aliment natural”
Deși nu există o definiție universal acceptată, cele mai importante asociații de nutriție sunt de acord asupra câtorva principii de bază.
Viziunea americană: „whole foods”
Academy of Nutrition and Dietetics din SUA evită termenul „natural” și preferă conceptul de whole foods (alimente integrale). Acestea sunt:
-
alimente întregi,
-
fără ingrediente adăugate,
-
cu profil nutrițional intact.
Exemple:
-
fructe și legume proaspete,
-
leguminoase,
-
cereale integrale,
-
ouă,
-
pește proaspăt,
-
carne neprocesată.
Abordarea britanică
British Dietetic Association avertizează că termenul „natural” poate fi înșelător. Potrivit ghidurilor sale, un aliment natural:
-
nu a fost reformulat,
-
nu conține coloranți sau aditivi cosmetici,
-
nu a pierdut nutrienți esențiali,
-
nu are adaos de zahăr, grăsimi sau sare.
„Natural” este însă un termen extrem de atractiv pentru marketing
Carmen Vidal atrage atenția asupra unui aspect esențial: „natural” vinde. Este un cuvânt care creează instant o percepție pozitivă, chiar dacă nu există o bază științifică solidă în spatele lui.
„Nu mi-aș dori ca oamenii să creadă că ‘natural’ înseamnă automat mai sănătos’”, subliniază ea. Există, de altfel, și alimente complet naturale care sunt extrem de toxice.
Mai mult, trebuie să ținem cont de faptul că agricultura a apărut în Neolitic, moment din care intervenția umană asupra alimentelor este inevitabilă. De mii de ani, oamenii modifică plantele pentru a le face mai gustoase, mai rezistente, mai productive.
Exemplul roșiei „long life”: naturală sau nu?
Un caz interesant este cel al roșiilor din soiul long life, care pot rezista între trei și șapte săptămâni fără să se strice.
Pot fi ele considerate naturale? Răspunsul este: da și nu.
-
Da, pentru că sunt roșii întregi, ușor de recunoscut.
-
Nu, pentru că acest soi a apărut în urma unor mutații controlate de cercetători din SUA, Israel și Țările de Jos, care au modificat procesul de coacere prin influențarea etilenei.
Un proces similar a avut loc, de-a lungul istoriei, și în cazul morcovilor sau bananelor moderne, care diferă radical de strămoșii lor sălbatici.
Din toate aceste motive, mulți dieteticieni-nutriționiști evită termenul „natural”, deoarece:
-
nu are o definiție științifică clară,
-
nu este reglementat legal,
-
este adesea confundat cu „sănătos”.
În schimb, specialiștii recomandă să fim atenți la:
-
gradul de procesare al alimentelor,
-
lista de ingrediente,
-
valoarea nutrițională reală,
și nu la un cuvânt atractiv de pe ambalaj.
