Foto: Dreamstime
Nu ne punem prea des problema, dar unele dintre produsele pe care le consumăm zilnic au un impact extrem de ridicat asupra mediului înconjurător. Rezultatele unui studiu pe această temă, prezentat de ziarul italian La Repubblica, sunt mai mult decât suprinzătoare.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Iar asta, cu atât mai mult cu cât multe dintre alimentele incriminate sunt dintre cele foarte recomandate de nutriționiști, ceea ce ridică multe întrebări legate de impactul stilului nostru de viață asupra echilibrului ambiental.
„Inamicii” principali ai mediului sunt iaurtul, pastele și pâinea, iar cel mai bun prieten al mediului este mazărea congelată. Studiul citat de cotidianul italian a prezentat un așa zis indice de impact socio-ambiental al lanțurilor agroalimentare (ISFA).
Un fel de cost ascuns calculat unei grile de criterii, pe care metodologia de lucru l-a tradus în bani, pentru a ințelege influența asupra mediului și a societății în general a alimentelor pe care le punem pe masă.
Potrivit FAO, costurile ambientale la nivel planetar ale sistemului agroalimentar se traduc în 10 miliarde de USD costuri ascunse anual. Adică circa 10% din PIB-ul global, cifră care include și impactul asupra sistemelor sanitare al alimentației nesănătoase.
Iaurtul, unul dintre alimentele cu cel mai mare impact ambiental
Din această perspectivă, iaurtul, de exemplu, nu costă 4 euro/kg, ci 6,61. A fost calculat un plus de 65% cauzat de emisiile de gaze cu efect de seră, bunăstarea animalelor și condițiile de muncă de pe lanțul de producție. Pastelor, simbol al dietei mediteraneene, le-a fost asociat un +42% în plus reprezentând impactul ambiental, în timp ce conservelor de roșii, simbol al gastronomiei italiene, li se adaugă 53%, reprezentând consumul de apă și impactului asupra biodiversității – conservele se obțin din plantații industriale în sistem de monocultură.
În timp ce pâinea albă, aliment de fiecare zi, înregistrează un +52% cauzat de fertilizanți și de degradarea pe care aceștia o aduc solului. Și mai este și șunca pe care o mâncă la micul dejun, pe lângă un preț deja ridicat, căreia i se atribuie un plus de 4,50 euro/kg costuri externe din cauza emisiilor de gaze cu efect de seră și a impactului furajelor asupra solului și mediului.
Nici bananele, un fruct devenit în timp extrem de „democratic”, pe care și-l poate permite oricine, nu sunt de neglijat ca impact ambiental: +32% pentru cele convenționale, ceva mai bine cele în sisterm Fair Trade, care reduc decalajul la 19%, demonstrând că alegerile etice pot ușura povara asupra mediului, dar nu o reduc în totalitate.
Mazărea congelată, campion al sustenabilității
La polul opus, campionul cu cel mai redus impact ambiental, conform criteriilor de calcul, a rezultat mazărea congelată. Cu un cost ascuns de doar 80 de cenți/kg, adică 20% din prețul la raft, ea este produsul cel mai virtuos rezultat din acest studiu. Are un lanț scurt de aprovizionare, consum redus de apă, impact minim asupra solului: mazărea, de multe ori prea puțin luată în considerație și redusă la simplă garnitură rapidă, devine, astfel, simbol al unui ipotetic coș de cumpărături sustenabile.
O invitație la conștientizare
Cercetarea, realizată de Centrul de studii Up2You împreună cu Food Group din Italia, sună ca o invitație la un nivel nou de conștientizare: să știm cât cântărește cu adevărat coșul de cumpărături ne dă puterea de a-l face mai ”ușor”. Prin alegeri zilnice mai atente, lanțuri de aprovizionare mai transparente și politici cu impact pe termen lung.
Dintr-o perspectivă ideală, așadar, data viitoare când trecem printre rafturi, alegerile pe care le facem ar trebui să țină cont nu doar de preț, ci și de impactul social și de cel asupra mediului a ceea ce punem în coș. Iar mica revoluție care pornește de jos ar putea începe chiar o pungă de mazăre congelată.
Datele studiului italian nu fac decât să confirme un calcul anterior al fundației olandeze True Price, publicate cu câteva luni în urmă de ziarul american New York Times . Cu diferența că această analiză situează pe primul loc în topul costurilor ambientale carnea de vită, apoi lactatele și brânzeturile, urmate de carnea de porc și de pui.
