Această nouă abordare centrată pe greutate, veche de când lumea, se integrează într-un sistem extrem de rigid și inflexibil, care ajunge să fie o teroare pentru cei care îl adoptă. Suntem într-un moment în care a fi sănătos este o ambiție personală și, în plus, trebuie să și arăți și să demonstrezi asta. De ceva timp, sănătatea a devenit o valoare supremă, aproape o virtute cu care să te lauzi. De aceea, exigențele legate de sănătate sunt tot mai mari: liste interminabile de sarcini pentru a fi cât mai sănătos posibil. Nu mai este suficient să faci exerciții fizice, ci trebuie să faci forță cel puțin de trei ori pe săptămână; nu mai e de ajuns să mergi pe jos, ci mai puțin de 10.000 de pași zilnici – de preferință, monitorizabili de telefon sau un ceas inteligent – nu sunt valabili. Azahara Nieto, nutriționist clinic, absolventă a unui master în tulburări de comportament alimentar și specializată în alimentație vegetariană și vegană a împărtășit cititorilor El Pais punctul său de vedere bazat pe o îndelungată experiență.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Mult mai bine dacă exercițiile se fac dimineața, te vor ajuta să-ți trezești metabolismul și să începi ziua cu mai multă energie, chiar dacă te trezești deja la 6:00 dimineața. Trebuie să mănânci cât mai sănătos posibil și mereu în funcție de strategia nutrițională la modă: acum, în top este postul intermitent.
Alimente „curate” și negarea micilor plăceri
Alimentația trebuie să fie întotdeauna sănătoasă și eco: nu vrei să pui în gură orice aliment cumpărat de la supermarket, dar în realitate viața de zi cu zi nu-ți lasă marjă pentru un tip de cumpărături mai sofisticat. Este important să mănânci „curat” și „mâncare reală”, știi tu, această tendință a fitness-ului și a mișcării realfooding. Demonizând alimente precum ultraprocesatele sau procesatele de proastă calitate, clasifică alimentele pentru că au mult zahăr, multă grăsime. În general, nici carbohidrații care nu sunt în varianta lor integrală nu scapă.
Mâncarea nu este plăcere; mâncarea este doar un amestec de nutrienți, și de aceea trebuie să alegi întotdeauna ce se potrivește cel mai bine corpului tău. Se face o diviziune morală, transformând alimentele mai puțin sănătoase în alimente imorale. Acele alimente pe care le aleg leneșii, hedonștii și iresponsabilii, care nu-și direcționează viața spre a fi cât mai sănătoși posibil.
Fără să uităm de suplimente: trebuie luate neapărat, mai ales dacă ai trecut de 40 de ani. Minim un magneziu, colagen, omega-3 și toate cele pe care industria vrea să ți le vândă, cum ar fi apa de mare (nu e o glumă).
Obsesia somnului perfect
Un alt factor important pentru sănătate este somnul, așa că încearcă să dormi cel puțin 7 sau 8 ore, cu o bună calitate a somnului: verifică pe ceasul tău inteligent cât timp de somn profund ai, câte treziri și alte incidente nocturne.
Desigur, somnul și odihna sunt extrem de importante, dar acum, pe lângă o bună igienă a somnului, se impun o serie de ritualuri. Liniște absolută; dacă nu ai norocul să locuiești într-o casă izolată, se recomandă utilizarea mașinilor de zgomot alb pentru a reduce zgomotul copiilor, vecinilor sau câinilor vagabonzi.
Folosește, dacă este posibil, o saltea ergonomică, cu huse hipoalergenice și perne de mătase. Nu te duce la culcare fără să fi meditat, nici fără să faci un journaling, un jurnal de recunoștință: notează trei lucruri bune din zi. Dacă nu mulțumești și nu manifești universului, viața nu-ți va merge prea bine.
Dormi mereu aceleași ore, menține un program fix, inclusiv de sărbători și weekend-uri. Să dormi prea mult este un eșec, ai putea învăța o limbă în ora aceea în plus duminica. Lumina este super importantă; nu doar că se recomandă să nu mai folosești ecrane cu cel puțin o oră înainte de culcare, ci se recomandă utilizarea ochelarilor de blocare a luminii albastre.
A dormi bine este un alt succes individual în cursa către obiectivul sănătății. Această tendință ignoră și minimizează insomnia, anxietatea, problemele personale și condițiile de muncă ce nu te lasă să închizi un ochi. Totul este responsabilitatea ta. Dacă nu reușești să dormi bine, este pentru că nu te străduiești suficient.
Obsesia sănătății perfecte și consecințele sociale
Această nouă tendință este o abordare sau o ideologie care prioritizează sănătatea și o ridică la rang de valoare supremă la care trebuie să aspiri în viață. Este o abordare individualistă a sănătății, în ciuda modului în care o definește Organizația Mondială a Sănătății (OMS): “Sănătatea este o stare de bunăstare fizică, mentală și socială completă, și nu doar absența afecțiunilor sau bolilor.”
Obsesia pentru sănătate lasă deoparte plăcerea, distracția, relațiile personale, tot ceea ce nu înseamnă “sănătate”. Și cel mai periculos și nedrept: ignoră condițiile care interferează cu sănătatea, cum ar fi condițiile socio-economice, accesul la serviciile de sănătate, factorii genetici sau insecuritatea alimentară.
Această mișcare are și un model de corp care, după cum îți imaginezi deja, este subțire și musculos, desconsiderând astfel diversitatea corporală. Corpurile care nu sunt subțiri și fără mușchi sunt un eșec. Este o nouă formă de abordare centrată pe greutate – acum este „pentru sănătatea ta”.
Acest sistem, atât de rigid și inflexibil, ajunge să fie o teroare pentru cei care îl adoptă, simțindu-se vinovați în momentul în care greșesc. Și creează o superioritate morală față de cei pentru care sănătatea nu este o muncă în plus.
Pe lângă faptul că este o tendință creată din privilegiu economic, pentru același public. Cine dispune de atât de mult timp și bani pentru a avea grijă de sine? Readuce în atenție din nou vina, presiunea socială, sentimentele de frustrare și eșec pentru că nu poți îndeplini acea listă de sarcini. Transformă sănătatea într-o altă muncă în plus. A te îmbolnăvi nu mai este uman, este un eșec. Și, bineînțeles, deschide o scară socială între bolnavii cronici; stigmatizează și patologizează greutatea, dar acum din perspectiva iresponsabilității de a nu putea avea grijă de sănătatea ta. Ca și cum bolile ar fi pe alese.
Această abordare clasistă, individualistă amintește cumva de filmul Gattaca (1997), un film SF, în care populația este împărțită între „valizi” și „non-valizi”. Valizii sunt cei care s-au născut cu condiții genetice perfecte, deoarece au fost modificate, iar acest lucru îi transformă în elita socială. Le permite accesul la cele mai bune locuri de muncă și o viață de succes. În timp ce „non-valizii”, cei născuți fără modificări genetice, sunt stratul cel mai de jos al societății și au acces la ceea ce disprețuiesc cei aleși. În 2025, acest film nu mai pare a fi science fiction, ci realitatea, în relație cu obsesia unui sistem de viață perfect.
