FOTO: Dreamstime/ 8vfand
Belgia ocupă primul loc în clasamentul țărilor cu cea mai mare ofertă de alimente, cu o medie de 3.914 kilocalorii zilnic pe cap de locuitor. Urmează Israel, cu 3.895 kilocalorii, și Statele Unite, cu 3.875 kilocalorii.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
România ocupă locul 8, cu peste 3.717 calorii zilnice pe cap de locuitor.
Datele provin dintr-o analiză realizată de Our World in Data, care a prelucrat statistici din 2022 ale Națiunilor Unite, conform visualcapitalist.com.
Aceste cifre măsoară oferta totală de hrană, nu consumul efectiv. Ele includ atât producția internă, cât și importurile, dar nu scad pierderile din comerț și gospodării. Astfel, cantitatea reală de calorii consumate este, de regulă, mai mică.
De ce contează aceste cifre
Nivelul mediu al caloriilor disponibile reflectă sănătatea unui sistem alimentar: producție agricolă, importuri, subvenții și preferințe de consum. O ofertă mult peste necesarul zilnic al unui adult – 2.000–2.500 kilocalorii – poate indica viitoare probleme de sănătate publică, precum obezitatea, diabetul sau bolile cardiovasculare. La polul opus, o disponibilitate mai redusă semnalează insecuritate alimentară și deficiențe în lanțurile de aprovizionare.
Europa domină clasamentul
Pe lângă Belgia, alte state europene precum Irlanda, Austria și Polonia depășesc pragul de 3.750 kilocalorii pe cap de locuitor. Tradiția fermelor de animale și subvențiile generoase pentru agricultură fac ca produsele de origine animală, bogate în calorii, să fie accesibile și abundente.
În total, 27 dintre cele 40 de țări din clasament sunt europene. Totuși, o ofertă ridicată nu înseamnă automat și un consum crescut. Franța, de exemplu, arată semne de tranziție către mese mai ușoare și porții mai mici, în ciuda creșterii ofertei.
America de Nord și Orientul Mijlociu
Israel se află pe locul al doilea la nivel mondial, reflectând o dietă mixtă între alimente procesate occidentale și produse tradiționale precum tahini sau ulei de măsline. Statele Unite, pe locul trei, se remarcă printr-un sistem agricol vast și porții foarte mari.
O surpriză vine din Arabia Saudită, aflată pe locul nouă, cu 3.707 kilocalorii. Țara depinde masiv de importuri și de subvenții guvernamentale, dar reușește să mențină una dintre cele mai mari oferte calorice la nivel global. Totuși, atât în SUA, cât și în Arabia Saudită, peste 30% dintre adulți suferă de obezitate – o consecință directă a abundenței alimentare.
Risipa alimentară, problema ascunsă
Trebuie subliniat că cifrele privind oferta alimentară supraestimează consumul real. În statele dezvoltate, aproape o treime din alimentele comestibile nu ajung niciodată pe masă. Acestea sunt pierdute pe traseul de la magazin la gospodărie. Această risipă are costuri mari pentru mediu: utilizarea excesivă a terenurilor, consum de apă și emisii de gaze cu efect de seră.
Studiile recente arată că reducerea la jumătate a risipei alimentare globale ar putea scădea emisiile agricole cu până la 8%. În același timp, pentru țările cu o ofertă redusă de hrană, creșterea modestă a disponibilității calorice rămâne vitală în combaterea subnutriției.
Între sănătate și sustenabilitate
Înțelegerea diferenței dintre caloriile disponibile și cele efectiv consumate este esențială pentru elaborarea de politici alimentare eficiente. Guvernele pot folosi aceste date pentru a ajusta ghidurile nutriționale, pentru a crea programe de reducere a risipei și pentru a întări rețelele de siguranță socială.
Clasamentul celor mai „bine hrănite” țări arată atât reușitele agriculturii moderne, cât și provocările aduse de supraproducție. Între abundență și risipă, echilibrul rămâne dificil de atins.
