Sursa foto: Pexels
Un consum mai ridicat de băuturi îndulcite cu zahăr (SSB – sugar-sweetened beverages), cât și de băuturi cu un conținut scăzut sau fără zahăr (LNSSB – low- and non-sugar sweetened beverages) a fost asociat semnificativ cu un risc crescut de a dezvolta boala hepatică steatozică asociată disfuncției metabolice (MASLD), potrivit unui studiu amplu realizat pe baza datelor din UK Biobank.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Băuturile cu înducitori cresc riscul de boală hepatică?
De fapt, băuturile îndulcite artificial sau fără zahăr au fost asociate cu un risc mai mare de MASLD decât cele cu zahăr, chiar și la niveluri modeste de consum, cum ar fi o singură doză pe zi, potrivit medscape.com.
„Aceste descoperiri contrazic percepția comună că aceste băuturi sunt inofensive și subliniază nevoia de a reconsidera rolul lor în dietă și sănătatea ficatului, mai ales pe măsură ce MASLD devine o problemă globală de sănătate,” a declarat autoarea principal a studiului, Lihe Liu, studentă la doctorat în cadrul Departamentului de Gastroenterologie al Spitalului Universitar Afiliat nr. 1 din Suzhou, China.
Ea și-a prezentat cercetarea în cadrul evenimentului Săptămâna Gastroenterologiei Europene Unite (UEG Week 2025), desfășurat zilele acestea la Berlin, Germania.
Apa, cea mai bună alegere
MASLD afectează 38% din populația globală și a devenit o cauză principală de ciroză, cancer hepatic și deces legat de ficat. Modificarea stilului de viață rămâne o „piatră de temelie” în gestionarea MASLD. Ghidurile actuale recomandă evitarea băuturilor cu zahăr, însă dovezile în privința LNSSB-urilor sunt încă „limitate”, a explicat Liu.
Aproape 124.000 de pacienți cu boli hepatice, incluși în studiu
Pentru a investiga, cercetătorii au analizat datele a 123.788 de participanți din UK Biobank care nu aveau boli hepatice la începutul studiului, urmăriți în medie timp de 10,3 ani. Consumul de băuturi a fost evaluat prin chestionare alimentare de 24 de ore repetate, prin întrebarea: „Câte pahare, doze sau cutii de 250 ml (aproximativ 250 g) de băuturi îndulcite cu zahăr sau fără zahăr ați consumat ieri?”
Consumul a fost mediatizat pe baza a cel puțin două chestionare, iar participanții au fost împărțiți în trei categorii: niciuna, mai mult de 0 până la o porție pe zi, sau mai mult de o porție pe zi.
Rezultatul principal a fost apariția MASLD, iar rezultatele secundare au inclus mortalitatea hepatică și nivelul de grăsime din ficat măsurat prin fracția de grăsime derivată din densitatea protonică pe RMN.
Cercetătorii au observat că un consum de peste a o porție zilnică de LNSSB (băuturi cu un conținut scăzut sau fără zahăr) a fost asociat cu un risc cu 60% mai mare de MASLD (boală hepatica steatozică). Nivelul de consum de SSB-uri (băuturi îndulcite cu zahăr) a fost asociat cu un risc cu 50% mai mare.
De asemenea, consumul de peste o porție zilnică de LNSSB a fost asociat cu un risc crescut de complicații hepatice severe, în timp ce pentru SSB-uri nu s-a observat o asociere semnificativă.
Nici SSB-urile, nici LNSSB-urile nu au arătat asocieri semnificative cu mortalitatea general. Înlocuirea oricăreia dintre aceste băuturi cu apă a redus riscul de MASLD cu 12,8% pentru SSB-uri și cu 15,2% pentru LNSSB-uri, a raportat Liu.
Ambele tipuri de băuturi au fost asociate pozitiv cu niveluri mai mari de grăsime hepatică. Consumul zilnic de peste o porție de SSB și LNSSB a fost asociat cu o creștere de aproximativ 5%, respectiv 7% a nivelului de grăsime hepatică, comparativ cu lipsa consumului.
Pentru a fi sănătos, ideal este să nu bei niciun fel de sucuri?
„Conținutul ridicat de zahăr din SSB-uri poate provoca creșteri rapide ale glicemiei și insulinei, favorizează creșterea în greutate și crește nivelurile de acid uric, toate acestea contribuind la acumularea de grăsime în ficat.
Pe de altă parte, LNSSB-urile pot afecta sănătatea ficatului prin modificarea microbiomului intestinal, perturbarea senzației de sațietate, stimularea poftelor pentru dulce și chiar stimularea secreției de insulină”, a explicat Liu.
„Cea mai sigură abordare este limitarea consumului atât de băuturi îndulcite cu zahăr, cât și a celor îndulcite artificial. Apa rămâne cea mai bună alegere, deoarece elimină povara metabolică și previne acumularea de grăsime în ficat, în timp ce hidratează organismul,” a concluzionat ea.
Sunt necesare mai multe studii, dar apa rămâne băutura de bază
Dr. Sujit V. Janardhan, director al programului pentru boli hepatice steatozice la Rush University Medical Center, Chicago, a declarat că rezultatele „ar trebui să ne facă să reflectăm asupra ideii populare conform căreia băuturile dietetice sau fără zahăr sunt mai sănătoase decât cele cu zahăr.”
Totuși, el a avertizat că este „important să ne asigurăm că factorii de confuzie au fost adecvat controlați în acest studiu de populație de mari dimensiuni.”
„Trebuie să înțelegem mai bine ce alte expuneri și caracteristici aveau pacienții care consumau mai multe băuturi fără zahăr.
De exemplu, este posibil ca persoanele care consumau mai multe astfel de băuturi să fi avut deja factori de risc cardiovascular sau metabolic (care i-au determinat să treacă la variantele ‘dietetice’), iar aceste comorbidități să fi contribuit la asocierea cu incidența crescută a MASLD și mortalitatea hepatică,” a adăugat el.
„Dacă există un lucru simplu de reținut din acest studiu, acela este că persoanele care au înlocuit băuturile îndulcite cu apă au avut un risc mai mic de MASLD,” a concluzionat el.
Studiul nu a avut o sursă specifică de finanțare. Atât Liu, cât și Janardhan nu au avut declarații de interese relevante.
