Sursa foto: Pexels/Breakingpic
Taxarea repetată a băuturilor răcoritoare nu este o soluţie fiscală, ci o eroare de tip economic, cu impact grav asupra consumatorilor şi industriei, susţine Asociaţia Naţională a Băuturilor Răcoritoare (ANBR), transmite Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Într-un comunicat remis vineri AGERPRES, asociaţia ce reuneşte cei mai mari producători de băuturi răcoritoare din România îşi exprimă “îngrijorarea profundă” cu privire la modalitatea lipsită de dialog în care Guvernul României a înţeles să comunice pachetul de măsuri fiscale conţinând propuneri cu un impact profund la nivelul cetăţenilor, economiei şi, nu în ultimul rând, al industriei de profil.
“Propusa creştere a accizei nearmonizate la produsele cu conţinut de zahăr, fără consultare şi fără să ţină cont de studiile de impact furnizate de industrie, ne face să considerăm că, din nou, se recurge la măsuri pompieristice, lipsite de fundament economic şi care penalizează un sector ce contribuie corect şi substanţial la bugetul de stat. Acelaşi sector economic ce a fost afectat grav în anii 2023-2024 de două măsuri fiscale consecutive – creşterea TVA de la 9% la 19% şi introducerea acestei accize nearmonizate pe zahăr, aplicabilă exclusiv şi discriminatoriu băuturilor nealcoolice – va fi din nou afectat de o creştere cu 20% pentru 2025 – 2026 a acestei accize introdusă abuziv în urmă cu doar un an. Iar acest impact este suplimentar faţă de impactul majorării TVA, de la 19% la 21%, dar şi al creşterii acesteia în sectorul ospitalităţii. Efectul preconizat este devastator”, se arată în comunicat.
ANBR subliniază că, de fiecare dată când se pune problema acoperirii unui deficit bugetar, taxarea băuturilor răcoritoare revine în atenţia guvernanţilor, de parcă ar reprezenta o soluţie universală pentru acoperirea golurilor din buget, fără nicio evaluare a consecinţelor economice în lanţ şi fără a ţine cont de caracterul profund discriminatoriu al unor astfel de măsuri.
Conform unui studiu realizat de PwC România la solicitarea ANBR, consecinţele cele două măsuri succesive, aplicate discriminatoriu industriei de băuturi răcoritoare, s-au resimţit nu doar asupra industriei, ci şi asupra economiei şi a consumatorilor.
Până în prezent, preţul mediu per litru de băutură răcoritoare a crescut cu 1,2 lei, generând o scumpire la raft de 20-25% în medie şi chiar până la 50% pentru ambalajele mari (peste 2,5L). Această majorare este cu 14 puncte procentuale peste rata medie a inflaţiei din România şi cu 5 puncte peste inflaţia din industria alimentară. Mai mult, în 2024, industria a înregistrat o scădere a volumului de vânzări cu 3% faţă de anul 2022, în ciuda unei creşteri valorice de aproape 40%, cauzată exclusiv de scumpiri.
“ANBR înţelege nevoia unor măsuri fiscale care să contribuie la echilibrarea bugetului de stat, însă solicită ca acestea să fie construite pe baze solide, echitabile şi în urma unui dialog real cu industriile afectate. Aşa cum coaliţia guvernamentală şi-a acordat o lună pentru consultări şi formarea unui nou executiv, ne aşteptam ca acelaşi respect să fie arătat şi faţă de mediul de afaceri, prin consultări transparente înainte de adoptarea unor decizii fiscale cu impact major asupra unor contributori substanţiali la bugetul de stat”, atenţionează ANBR.
Asociaţia Naţională a Băuturilor Răcoritoare este o asociaţie non-profit, al cărei scop este să reprezinte interesele membrilor săi. ANBR este membră a Romalimenta (Federaţia Patronală din Industria Alimentară) şi a UNESDA (Uniunea Europeană a Asociaţiilor Producătorilor de Băuturi Răcoritoare).
ANBR militează pentru impunerea şi menţinerea unor standarde de igienă şi calitate la nivel european, pentru informarea corectă a consumatorilor şi pentru promovarea comportamentului responsabil al membrilor asociaţiei în problema nutriţiei echilibrate şi a ingredienţilor folosiţi de aceştia. ANBR îşi propune să fie un partener de dialog activ şi responsabil, atât pentru instituţiile implicate în activitatea sectorului băuturilor răcoritoare, cât şi pentru toţi cei interesaţi de dinamica acestui sector aflat în ultimii ani în România într-o continuă dezvoltare.
