FOTO: Freepik
O amendă aplicată recent în Marea Britanie a deschis o dezbatere intensă despre un gest banal. O femeie din Londra a fost sancționată de autoritățile locale după ce a turnat restul de cafea într-o gură de canal înainte de a urca într-un autobuz. Amenda a fost retrasă între timp, însă incidentul a ridicat o întrebare importantă. Este sigur pentru mediul înconjurător să aruncăm cafeaua în canal?
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
În Marea Britanie se consumă zilnic aproximativ 98 de milioane de cești de cafea. La nivel global, consumul depășește 2 miliarde de cești pe zi, scrie The Conversation. Fiecare rest de cafea ajunge undeva. Iar impactul colectiv este mai mare decât pare.
Resturi mici, efecte mari
O ceașcă de cafea nu reprezintă o problemă în sine. Însă milioane de resturi turnate la canal pot modifica compoziția apelor uzate. Multe zone ale Marii Britanii folosesc un sistem de canalizare combinat, unde aceeași conductă colectează atât apa de ploaie, cât și apa menajeră. În acest sistem, tot ceea ce curge la canal devine parte din fluxul care ajunge în stațiile de epurare. Iar cafeaua adaugă o încărcătură chimică suplimentară care poate ajunge în râuri.
Cafeaua conține sute de compuși, iar cea mai problematică substanță este cofeina. Aceasta se degradează lent și este considerată un contaminant emergent. Nu este monitorizată constant, iar testele recente arată că se regăsește deja în lacuri și râuri din Europa. Încă din 2003, studiile din Elveția semnalau prezențe îngrijorătoare de cofeină în apele dulci.
Problema nu dispare dacă bem cafea fără cofeină. Toate tipurile de cafea modifică pH-ul apei. De asemenea, conțin compuși organici care consumă oxigenul din sistemele acvatice în timpul descompunerii. Nutrienții din cafea stimulează și dezvoltarea algelor. Acest proces reduce și mai mult oxigenul disponibil pentru plante și animale.
Cofeina, un risc pentru ecosisteme
Stațiile de epurare elimină cofeina în proporții variabile. Eficiența variază între 60 și 100 la sută, în funcție de tehnologia folosită, de temperatură și de cantitatea de apă procesată. Asta înseamnă că o parte din cofeină ajunge în râuri, chiar și după tratare.
Situația se agravează în timpul ploilor puternice, când rețelele de canalizare sunt suprasolicitate. Sistemul este proiectat să evacueze apa în râuri pentru a preveni inundațiile. În aceste momente, apa menajeră netratată ajunge direct în mediul înconjurător.
Cercetările internaționale confirmă amploarea fenomenului. Un studiu realizat în 258 de râuri din 104 țări a descoperit cofeină în peste jumătate dintre probe. Alte studii au arătat că substanța afectează metabolismul, creșterea și mobilitatea algelor și larvelor de insecte acvatice. Chiar și concentrațiile mici pot destabiliza ecosistemele.
Ce nu ar trebui turnat la canal
Gurile de canal fac parte din sistemul de gestionare a apelor și nu ar trebui să primească alte substanțe în afară de apa de ploaie. Resturile de cafea, zațul, lichidele alimentare, uleiurile, detergenții, vopselele și grăsimile fierbinți trebuie aruncate în mod responsabil, prin colectare selectivă sau prin sistemele de gestionare a deșeurilor menajere.
În sistemele de canalizare combinate nu există o diferență reală între apa turnată în chiuvetă și cea direcționată în gurile de canal stradale. Dacă nu este potrivit pentru stradă, nu este potrivit nici pentru chiuvetă. În plus, zațul poate bloca ușor instalațiile sanitare.
Ce putem face cu cafeaua rămasă
Resturile de cafea pot fi reduse, reutilizate sau gestionate altfel. O soluție este prepararea unei cantități mai mici. Cafeaua poate fi diluată și folosită ca tonic pentru plante. Lichidul și zațul pot fi folosite ocazional în grădină, dar cu prudență. Cantitățile mari pot acumula cofeină în sol și pot afecta plantele.
Cea mai sigură opțiune este compostarea. Dacă nu există acces la un sistem de compost, lichidul și zațul pot fi colectate într-un recipient și aruncate la gunoi.
