foto: g20.org
Deja greu încercați de o serie de boli la animale ( pesta porcină africană, gripa aviară, boala limbii albastre, pesta micilor rumegătoare, variola la ovine, etc. ) europenilor fix asta le mai lipsea: febra aftoasă, care afectează cu precădere efectivele de bovine, dar se poate răspândi și la ovine, suine, etc.
Autoritățile europene și naționale sunt în alertă, sacrifică animale din focare, iau măsuri de restricționare a circulației animalelor vii, închid puncte de frontieră, încearcă să evite ce este mai rău, o expansiune a bolii în mai multe state decât cele afectate până acum: Germania, Ungaria și Slovacia.
România ( afectată deja de pesta micilor rumegătoare ) a luat la rândul ei măsuri de prevenire a pătrunderii bolii pe teritoriul național.
Primul focar din Uniunea Europeană
Primul focar de febra aftoasă la animale a fost confirmat la începutul anului, în 10 ianuarie 2025, în Germania, în Brandenburg, unde au murit trei bivoli. Carcasele celor două animale care au murit primele au fost trimise la o unitate de ecarisaj, în timp ce al treilea animal care a murit o zi mai târziu a fost testat pozitiv pentru febră aftoasă. Unitatea în cauză deținea 14 bivolițe care nu erau destinate pentru obținerea de produse lactate. Încă de la apariția suspiciunii, Germania a pus imediat în aplicare măsuri de control al sănătății animale în conformitate cu legislația comunitară ( Regulamentul 2016/429 și Regulamentul delegat 2020/687 ), inclusiv sacrificarea bivolilor de apă rămași în unitatea afectată și instituirea unei zone de restricție provizorii, constând într-o zonă de protecție cu o rază de minimum 3 km și o zonă de supraveghere cu o rază de minimum 10 km.
Rezultatele laboratorului național de referință și ale laboratorului de referință al UE pentru febră aftoasă au indicat faptul că virusul este de serotipul O al febrei aftoase, cea mai apropiată secvență provenind din Turcia în decembrie 2024, și a fost observat anterior în alte părți ale lumii, precum Iran, India și Nepal.
Trei zile mai târziu, luni, 13 ianuarie 2025, Comisia Europeană a răspuns situației de criză sanitară veterinară prin adoptarea unei decizii privind măsurile de urgență provizorii, confirmate de urgență de către statele membre în cadrul unei reuniuni extraordinare a Comitetului permanent.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
Măsurile aplicate de Germania au inclus, printre altele: uciderea la fața locului și eliminarea în condiții de siguranță, cât mai curând posibil, a tuturor animalelor din speciile sensibile deținute în unitatea afectată, curățarea și dezinfectarea spațiilor, interzicerea circulației animalelor sensibile și a produselor acestora și supravegherea intensivă atât în zona de 3 km, cât și în cea de 10 km.
A urmat Ungaria
Măsurile luate au condus la stingerea focarului din Brandenburg, dar boala a scos capul, după două luni, în Ungaria. Țara vecină a notificat, vineri, 7 martie 2025, confirmarea unui focar de febră aftoasă într-o exploatație de vaci de lapte din județul Győr-Moson-Sopron, în imediata apropiere a frontierei cu Slovacia, implicând un grup de juninci care au prezentat simptome clinice.
Încă de la apariția suspiciunii, Ungaria a pus imediat în aplicare măsuri de control al sănătății animale în conformitate cu legislația europeană, inclusiv sacrificarea tuturor bovinelor din unitatea afectată și din unitatea de contact, precum și instituirea unei zone de restricții provizorii, constând într-o zonă de protecție cu o rază de minimum 3 km și o zonă de supraveghere cu o rază de minimum 10 km. Slovacia a pus imediat în aplicare măsuri de supraveghere după confirmarea focarului din Ungaria.
Ulterior, boala a fost depistată în alte trei ferme, din aceeași regiune.
Rezultatele de la laboratorul național de referință și de la laboratorul de referință al UE pentru febră aftoasă au indicat faptul că virusul este serotipul O al febrei aftoase, cea mai apropiată secvență provenind din Pakistan, în 2018.
Boala, prezentă și în Slovacia
După două săptămâni, în 21 martie 2025, și Slovacia a notificat confirmarea unor focare de febră aftoasă în unități situate în apropierea frontierei cu Ungaria. Echipa de urgență veterinară a UE a fost mobilizată imediat, pentru a oferi sprijinul necesar. Laboratorul UE de referință pentru febră aftoasă a confirmat că virusul febrei aftoase din probele prelevate în Slovacia corespunde în totalitate virusului detectat în Ungaria.
În perioada următoare ( 24 martie, 27 martie și 2 aprilie ), Comisia Europeană a organizat reuniuni ale Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și furaje, în cadrul cărora Slovacia și Ungaria și-au prezentat situația sanitară veterinară provocată de febra aftoasă la animale, iar noile măsuri de urgență au fost examinate și susținute în unanimitate de statele membre. Măsurile de urgență sunt adaptate în permanență, după caz, pentru a ține seama de evoluția situației epidemiologice.
Reacția autorităților sanitare veterinare din România
După confirmarea primului focar în Germania ( 10 ianuarie 2025 ) Autoritatea Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Animalelor ( ANSVSA ) de la București a comunicat că a intensificat supravegherea transporturilor de animale (bovine, porcine, ovine și caprine) din comerțul intracomunitar, inclusiv prin analiza posibilității suspendării acestora și a intensificat controalele pentru a identifica transporturile neautorizate de animale.
În același timp, le-a transmis operatorilor economici care achiziționează bovine, porcine, ovine și caprine din Germania (Uniunea Europeană) că sunt obligați să prenotifice Direcțiile Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) județene înainte de orice achiziție. De asemenea, a impus ca medicii veterinari să asiste la debarcarea animalelor din mijlocul de transport și să efectueze un examen clinic al acestora.
Când a văzut gluma se îngroașă, prin confirmarea unui focar în Ungaria ( 7 martie 2025 ), ANSVSA a suspendat, într-o primă fază, transporturile de animale și produsele de origine animală dinspre zona de restricție din Ungaria, de la unități situate în jurul localității Gyor, pe o rază de 30 de km. În aceeași zi, a avut loc o ședință a Centrului Național de Combatere a Bolilor (CNCB), care a decis măsuri mai drastice: interzicerea transporturilor dinspre Ungaria spre România de animale vii (bovine, ovine, caprine, porcine), cai, furaje, paie pentru așternut, compost și gunoi de grajd; interzicerea intrării în România a următoarelor produse provenite din Ungaria și Slovacia (zona de restricții conform dispozițiilor Comisiei Europene): carne proaspătă (refrigerată sau congelată) provenită de la animale biungulate; produse din carne provenite de la animale biungulate care nu au fost tratate corespunzător pentru a neutraliza virusul febrei aftoase (sunt acceptate produsele preparate termic); lapte spot ( comercializat proaspăt, de pe o zi pe alta, n.m. ); produse din lapte pentru care nu s-a asigurat un tratament adecvat pentru neutralizarea virusului febrei aftoase; lapte materie primă pentru care nu se poate face dovada că provine de la animale testate negativ pentru febra aftoasă în ultimele 24 de ore înainte de expediere; material biologic, material seminal și subproduse de origine animală.
În plus, societățile comerciale care au contracte în derulare pentru procesare au fost obligate să notifice DSVSA județene în termen de 24 de ore de la publicarea deciziei, cu un grafic de livrări care va fi transmis DSVSA județene.
CNCB a mai decis inspectarea tuturor fermelor care au primit animale vii dinspre Ungaria și Slovacia după 1 februarie 2025, iar în funcție de constatări se vor preleva probe pentru stabilirea statusului epidemiologic al exploatației. În același timp, au fost stabilite măsuri suplimentare de dezinfecție și dezinsecție în unitățile de creștere a animalelor și pe mijloacele de transport care intră sau ies din aceste ferme.
Vineri, 11 aprilie, CNCB s-a reunit din nou ca să mențină măsurile decise la prima ședință și să vină cu decizii noi: interzicerea transporturilor dinspre Ungaria în România de animale vii (biungulate și ecvidee), furaje, paie, compost și gunoi de grajd; blocarea importurilor din zonele afectate de carne și produse din carne, lapte netratat, material seminal și subproduse de origine animală provenite de la biungulate; puncte de control sanitar-veterinar pe căile de acces dinspre Ungaria, cu participarea medicilor veterinari ANSVSA și structurilor MAI; inspecții în fermele românești care au importat animale din Ungaria și Slovacia după 1 februarie 2025, inclusiv prelevarea de probe și verificarea stării epidemiologice; intensificarea măsurilor de dezinfecție și biosecuritate în ferme și pe mijloacele de transport al animalelor; distribuirea clară a responsabilităților între instituțiile competente: ANSVSA, DSVSA, Autoritatea Vamală Română, MAI, Poliția de Frontieră, Poliția Română, Jandarmeria Română, Poliția Locală.
Teoria conspirației la Budapesta
Autoritățile maghiare au demarat o investigaţie pentru a afla cum a apărut febra aftoasă în vestul ţării, la cele patru ferme de bovine, a anunţat recent Gergely Gulyas, şeful de cabinet al premierului Viktor Orban, la o conferinţă de presă.
„În acest stadiu, putem spune că nu excludem ca virusul să nu fie de origine naturală, poate ne confruntăm cu un virus creat artificial”, a declarat Gergely Gulyas, fără a da amănunte.
Mii de bovine au fost sacrificate în încercarea de a ţine sub control răspândirea bolii, în timp ce ţările vecine Austria şi Slovacia au închis câteva puncte de la frontierele cu Ungaria, după ce febra aftoasă a apărut şi în sudul Slovaciei.
Gulyas le-a spus jurnaliştilor că nu au fost detectate noi focare, iar autorităţile de la Budapesta continuă prelevarea de mostre. El a explicat că se aplică măsuri stricte şi restricţii a ţine sub control răspândirea bolii.
Austria se apără
Austria a anunțat închiderea a două puncte de trecere mai mici la frontiera cu Slovacia şi 21 la graniţa cu Ungaria, în încercarea de a preveni pătrunderea febrei aftoase în ţară, a anunţat recent Ministerul de Interne.
Ministerul de Interne de la Viena a transmis că, pentru a întări eforturile de prevenire a pătrunderii maladiei în ţară, Austria îşi va concentra resursele poliţiei la principalele puncte de trecere ale frontierelor respective.
”Prin urmare, pentru a nu submina aceste controale de poliţie, vă rugăm să înţelegeţi că nu putem oferi detalii suplimentare, mai ales în ce priveşte orele, personalul, formele de verificare etc. în diferite locaţii’, a adăugat ministerul austriac.
Totodată, Austria se confruntă cu restricții internaționale severe privind exporturile de carne și lapte, în ciuda faptului că nu a înregistrat cazuri proprii de febră aftoasă. Mai multe țări, inclusiv SUA, Japonia și Canada, au impus interdicții preventive după confirmarea unor noi focare în Slovacia și Ungaria.
Deși Austria este oficial considerată liberă de boală, SUA, Canada, Japonia, Regatul Unit și Bosnia-Herțegovina au impus interdicții la importul de carne de vită, carne de porc și lapte crud din Austria.
Câteva date despre boală
Febra aftoasă a mai fost prezentă pe continentul european, în urmă cu 50 de ani. În Marea Britanie, a fost confirmat un focar în 2007.
Febra aftoasă este o boală infecţioasă acută, care provoacă febră, urmată de dezvoltarea de vezicule pline cu lichid mai ales la nivel bucal şi la nivelul membrelor. Boala este cauzată de un virus care are şapte serotipuri diferite, fiecare producând aceleaşi simptome. Intervalul dintre expunerea la infecţie şi apariţia simptomelor variază între 24 ore şi zece zile, sau chiar mai mult. Timpul mediu, în condiţii naturale, este de trei-şase zile.
Virusurile febrei aftoase pot fi identificate în toate secrețiile și excrețiile animalelor infectate acut, inclusiv în aerul expirat. Transmiterea se realizează, în general, prin contactul direct între animalele infectate și cele susceptibile sau, mai rar, expunerea indirectă a animalelor predispuse la excrețiile și secrețiile animalelor infectate acut sau produse din carne neprocesate.
După recuperarea din stadiul acut al infecției, virusul infecțios dispare dar niveluri scăzute pot persista în orofaringele unor rumegătoare.
Boala nu prezintă pericol pentru oameni.
