Alimentele ultraprocesate devin o amenințare globală, spun cercetătorii. Experții cer taxe și avertismente pe etichete

Un amplu studiu internațional atrage atenția asupra riscurilor generate de consumul tot mai ridicat în ce privește alimentele ultraprocesate, arată BBC. Publicată în revista The Lancet, analiza reunește concluziile a 43 de specialiști și pune sub semnul întrebării felul în care se schimbă alimentația globală. Creșterea consumului de produse ieftine și industrializate este asociată cu riscuri majore pentru sănătate. Echipa de cercetare avertizează că trendul actual ar putea amplifica un val de boli cronice în următoarele decenii.

Această schimbare alimentară, prezentă în multe state, înlocuiește treptat alimentele proaspete cu produse puternic procesate. Specialiștii descriu fenomenul drept un risc global emergent și cer guvernelor să acționeze rapid. Propunerile includ avertismente clare pe ambalaje, taxe mai ridicate pentru aceste produse și sprijin financiar pentru alimente nutritive.

Ce sunt alimentele ultraprocesate

Alimentele ultraprocesate sunt definite prin conținutul lor ridicat de ingrediente care nu se regăsesc în mod obișnuit în bucătăriile casnice. Emulgatorii, coloranții, conservanții, îndulcitorii și adaosurile sintetice sunt elemente cheie ale acestor produse. Lista include mezeluri, supe instant, înghețată, pâine industrială, băuturi carbogazoase, biscuiți, produse de patiserie și chipsuri.

Studiile nutriționale arată că aceste produse domină tot mai mult dietele moderne, fiind ieftine, ușor de obținut și intens promovate. Dietele bazate pe alimente ultraprocesate sunt bogate în zaharuri și grăsimi nesănătoase, conțin puține fibre și cantități reduse de proteine. Experții afirmă că această combinație favorizează apariția mai multor boli cronice.

Concluziile studiului internațional

Analiza publicată în The Lancet se bazează pe 104 studii pe termen lung. Rezultatele indică o legătură între consumul ridicat de alimente ultraprocesate și 12 afecțiuni majore. Lista include diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare, depresia, bolile renale și riscul de deces prematur. Studiul nu afirmă că aceste produse provoacă direct aceste boli. Totuși, corelațiile sunt puternice și constante între diferite populații.

Profesorul Carlos Monteiro, de la Universitatea din Sao Paulo, autor al sistemului Nova de clasificare a alimentelor, avertizează că fenomenul se accentuează rapid. El spune că alimentele ultraprocesate redefinesc dietele globale. Acestea elimină treptat produsele proaspete. Monteiro afirmă că marile corporații alimentează această schimbare. Profiturile uriașe sunt principalul motor al expansiunii. Tot el susține că strategiile de marketing sunt agresive. Iar presiunile politice reduc șansele de adoptare a unor politici eficiente.

Avertismentul cercetătorilor

Dr. Phillip Baker, coautor al studiului, compară situația cu lupta globală împotriva industriei tutunului. El consideră că un răspuns coordonat este esențial. Baker afirmă că este nevoie de un efort internațional pentru reducerea dependenței de astfel de produse. Concluzia lui este fermă. Politicile alimentare actuale nu sunt suficiente.

Autorii recunosc lipsa unor studii clinice care să demonstreze exact mecanismele biologice prin care alimentele ultraprocesate afectează sănătatea. Totuși, ei susțin că această lipsă de dovezi nu ar trebui să oprească măsurile de prevenție. Experții subliniază că datele observaționale sunt ample. Ele indică un tipar constant și îngrijorător.

Presiuni crescânde pentru reglementare

Apelurile cercetătorilor vin într-un moment în care multe state caută soluții pentru reducerea bolilor asociate dietei moderne. Unele guverne au introdus deja etichete de avertizare pentru produse cu conținut ridicat de zahăr sau grăsimi. Totuși, aplicarea unor taxe dedicate alimentelor ultraprocesate rămâne un subiect controversat.

O altă problemă este accesul inegal la alimente sănătoase. Cercetătorii susțin că banii obținuți din taxele suplimentare pot ajuta comunitățile vulnerabile. Sprijinul financiar ar putea facilita achiziția de produse proaspete. Această măsură ar putea reduce diferențele actuale între grupuri socio-economice.

O problemă globală în plină expansiune

Datele analizate în studiu arată că fenomenul este global. Țările cu venituri mari consumă cele mai multe alimente ultraprocesate. Totuși, creșteri accelerate sunt observate și în statele cu venituri mici și medii. Această evoluție ar putea transforma problema într-o criză sanitară globală. Specialiștii avertizează că următorul deceniu va fi decisiv.

Studiul reprezintă unul dintre cele mai ample bilanțuri dedicate alimentelor ultraprocesate. Cercetătorii cred că politicile viitoare vor trebui să țină cont de aceste date. Ei spun că reducerea consumului acestor alimente și revenirea la cele simple și mai puțin procesate ar putea îmbunătăți sănătatea populațiilor din întreaga lume.