Algele marine reduc riscul bolilor cardiovasculare, favorizează regularitatea intestinală și sunt hipocalorice. Totuși, fără a pune la îndoială efectele lor benefice, sunt necesare studii clinice mai ample pe oameni pentru a înțelege pe deplin efectele lor asupra organismului, relatează ziarul La Repubblica.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Algele sunt organisme autotrofe, unicelulare sau pluricelulare, fără tulpină, frunze sau rădăcini. Pot fi cultivate în medii marine atât în larg, cât și aproape de coastă, iar acolo unde se înființează aceste „ferme marine”, contribuie la reabilitarea mediului. Algele absorb CO₂ din atmosferă și reduc eutrofizarea ecosistemelor acvatice.
Polizaharidele din alge funcționează ca fibre alimentare și ajută sănătatea intestinului
Unele tipuri de „alge” (termen generic pentru numeroase specii de plante și alge marine) sunt consumate de secole în întreaga lume, fiind un aliment de bază în bucătăriile din Asia de Est și regiunea Pacificului. Sunt bogate în polizaharide, un tip de carbohidrat utilizat în industria alimentară ca agent de îngroșare și emulsionare. Aceste polizaharide acționează și ca fibre alimentare, susținând sănătatea intestinului prin rolul lor de prebiotice pentru bacteriile benefice.
Algele sunt considerate alimente funcționale sau nutraceutice datorită componentelor lor cu potențial preventiv pentru diverse afecțiuni – precum polifenolii, carotenoizii și acizii grași Omega-3. Din acest motiv, algele sau compușii lor sunt uneori adăugați în produse alimentare pentru a le îmbunătăți profilul nutritiv și antioxidant. De exemplu, se adaugă uneori polizaharide din alge în paste, făină sau biscuiți. Cu toate acestea, dovezile obținute din studii pe oameni sunt încă limitate în ceea ce privește eficiența algelor ca suplimente nutraceutice.
Așa cum sugerează și denumirea lor, majoritatea algelor pe care le folosim (macroalgele) sunt recoltate din oceane. Totuși, alge și alte unele plante acvatice (precum Ipomoea aquatica) cresc și în râuri, lacuri sau alte ape dulci. Nu toate speciile de alge sunt comestibile – unele pot fi chiar toxice.
Tipuri de alge
Algele marine sunt extrem de variate și sunt clasificate în mari grupe:
-
alge brune (Phaeophyceae: kombu, wakame, Fucus, hijiki)
-
alge roșii (Rhodophyceae: nori sau alga violetă, dulse)
-
alge verzi (Chlorophyceae: „strugurele de mare”, salata de mare, chlorella, posidonia)
Algele pot fi bogate în minerale și conțin o serie de aminoacizi esențiali
Algele sunt hipocalorice, datorită conținutului ridicat de fibre și apă, dar pot fi bogate în minerale absorbite din apa marină. Conțin și un aminoacid numit acid glutamic, care se transformă în glutamat – responsabil pentru gustul umami intens.
Totuși, compoziția nutrițională variază semnificativ în funcție de specie, locul și momentul recoltării. Algele pot conține:
-
fibre solubile și insolubile
-
polizaharide
-
acizi grași esențiali polinesaturați (DHA și EPA)
-
iod
-
potasiu, fier, magneziu
-
alcooli de zahăr (manitol, sorbitol)
-
compuși fitochimici (polifenoli, carotenoizi)
Conținutul de sodiu variază: 100 g de alge crude oferă aprox. 9 mg.
Alga nori (nori violet), folosită la rulourile de sushi, este uneori promovată ca sursă vegetală de vitamina B12, însă conține doar cantități reduse din forma activă a vitaminei, iar unele specii nu o conțin deloc. Nivelul vitaminei variază și în funcție de regiunea de recoltare, așa că algele nu pot fi considerate o sursă suficientă de B12.
Algele nu sunt o sursă importantă de proteine alimentare, întrucât se consumă în cantități mici, iar digestibilitatea proteinelor lor este redusă. Totuși, unele conțin toți cei 9 aminoacizi esențiali – în cantități mici. Sunt foarte sărace în grăsimi, dar includ o mică proporție de grăsimi polinesaturate, în special Omega-3.
Algele sunt o sursă valoroasă de fibre, precum agar-agar, carragenină, celuloză, folosite de mult timp în industria alimentară pentru îmbunătățirea texturii și stabilității produselor, datorită proprietăților lor de îngroșare și emulsionare. În sistemul digestiv uman, fibrele absorb apă și încetinesc digestia, ceea ce ajută la prevenirea constipației, reglarea glicemiei și stimularea senzației de sațietate – utile și pentru controlul greutății.
Sunt așteptate studii clinice extinse pentru a confirma efectele algelor
Cercetările epidemiologice privind legătura dintre consumul de alge și cancer (în special în Japonia) nu au identificat asocieri clare. Totuși, un studiu de tip prospectiv amplu pe bărbați și femei japonezi a arătat că dietele care includ alge sunt asociate cu un risc mai scăzut de boli cardiovasculare și mortalitate din orice cauză.
Cercetările privind beneficiile algelor și ale compușilor lor sub formă de suplimente sunt încă în stadiu incipient, bazate în principal pe studii de laborator, pe animale și pe studii clinice de mică amploare.
Că algele aduc beneficii este clar – însă sunt necesare studii clinice extinse pe oameni, pentru a stabili cât de bine sunt absorbite și digerate aceste substanțe de către organism.