Foto: G4Food/Mircea Chipăila
Regiunea dintre Dunăre și Marea Neagră este, paradoxal, una cu precipitații reduse. Seceta se instalează în cea mai mare parte a anului. Sistemul Național de Irigații funcționează numai pe alocuri. În plus, în Dobrogea vântul suflă continuu. Așadar, condiții deloc optime pentru a face agricultură performantă.
Aceste caracteristici obișnuite de multă vreme au fost intensificate în ultimii 10-20 de ani de schimbările climatice: temperaturile sunt mai ridicate, precipitațiile și mai puține. Încălzirea globală, bine primită pe Litoral, în sezonul estival, pune la încercare fermierii care lucrează terenurile începând de la numai câțiva kilometri depărtare de plaja cu șezlonguri și umbrele.
Unul dintre fermierii activi pe șesurile Dobrogei, în zona Poarta Albă – Nazarcea, este Mircea Chipăilă, inginer horticol de profesie.
”Am lucrat, cu ani în urmă, la I.A.S. Nazarcea Ovidiu, am fost director tehnic. În anul 2000 mi-am dat demisia și am început să fac agricultură pe cont propriu, arendând suprafețe mai mari și mai mici de la proprietarii care își recuperaseră terenurile după revoluție. Am început cu legume. Cultivam legume pe zeci de ha, pe care le vindeam cu TIR-ul prin marile piețe. Atunci, funcționa sistemul de irigații. Când sistemul a clacat, nu am mai cultivat o ceapă. Fără apă, e imposibil să faci legumicultură”, a declarat el, pentru G4Food.
Mircea Chipăilă a cultivat și porumb, până acum câțiva ani, dar a renunțat la această cultură, din cauza secetei prelungite, care lovește în fiecare an.
”Porumbul este o cultură profitabilă, cu condiția să beneficieze de apă. Am renunțat să mai cultiv porumb, fiindcă producțiile erau din ce în ce mai mici, nu scoteam cheltuielile”.
Schimbările climatice constau și în apariția unor fenomene meteo imprevizibile.
”Acum câțiva ani, 2020-2021, grâul s-a dezvoltat anormal de mult, din cauza căldurii excesive din lunile de iarnă, când ar fi avut nevoie de temperaturi mai scăzute, ca să hiberneze. În 3 aprilie 2021, a venit un îngheț care l-a prins nefortificat și l-a distrus. Nu am recoltat mai nimic”.
Cu toate acestea, fermierul Mircea Chipăilă cultivă în fiecare an grâu și orz:
”Dacă am 300 litri/mp, într-un an, e bine, mă pot aștepta la recolte bune. Sub 300 l/mp/an, situația e problematică”.
Fermierul Mircea Chipăilă, spre deosebire de alți fermieri români, recunoaște efectele schimbărilor climatice: ”Există aceste schimbări, cine este atent le observă, noi trebuie să ne adaptăm, să știm ce decizii să luăm”.
Până acum câțiva ani, fermierul vindea o parte din recolta de grâu la o moară din apropiere. Moara s-a închis, așa că fermierul vinde toată recolta la traderi.
”Prețurile sunt foarte jos, 0,60 – 0,70 lei/kg, nimeni nu cred că a încheiat acum contracte futures. Așteaptă să vândă la recoltă”
În fiecare sezon agricol, fermierul Mircea Chipăilă încearcă să răspundă provocărilor climatice, cu cele mai adecvate decizii agronomice.
Apa pentru culturile agricole rămâne o problemă nerezolvată pentru mulți fermieri din Dobrogea, chiar dacă statul român derulează un program pentru reabilitarea infrastructurii principale de irigații în valoare de 1.500.000.000 de euro.
