Sursă foto: FB arhiva personală
Propunerea Comisiei Europene pentru perioada 2028–2034 privind Politica Agricolă Comună (PAC) ridică semne serioase de întrebare în rândul statelor membre, în special pentru țări ca România, unde agricultura și dezvoltarea rurală sunt în continuare motoare critice pentru creștere economică și echitate socială.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Conform propunerii prezentate pe 16 iulie 2025 de președinta CE, Ursula von der Leyen, fermierii vor avea la dispoziție 300 de miliarde de euro din fonduri europene ca parte a următorului buget multianual al UE, această sumă fiind mai mică decât ajutorul destinat prin actuala politica agricolă comună.
„Chiar dacă se afirmă că sprijinul pentru agricultură rămâne o prioritate, realitatea cifrelor ne arată altceva”, avertizează Adrian-Ionuț Chesnoiu, directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).
Într-o declarație oficială transmisă în această dimineață, Chesnoiu trage un semnal de alarmă cu privire la potențialele consecințe ale noii arhitecturi financiare propuse de Comisie.
Chesnoiu: „Este un pas riscant!”
Pilonii tradiționali ai PAC, plățile directe și dezvoltarea rurală, riscă să fie integrați într-un singur fond gestionat prin planuri naționale și regionale, fără garanții clare pentru satele europene.
Potrivit lui Chesnoiu, „se menține un buget separat doar pentru plățile directe, în timp ce finanțarea pentru dezvoltare rurală va fi integrată într-un buget comun cu alte politici, fără garanții clare. Este un pas riscant.”
România, spune el, ar putea fi printre statele cel mai afectate. Țara noastră are o agricultură puternic polarizată, cu un număr mare de ferme mici, care depind în mod direct de sprijinul european, și cu comunități rurale care au făcut pași importanți spre modernizare tocmai prin finanțările PAC.
De la 12 miliarde de euro, la riscul stagnării
Doar între 2014 și 2020, România a atras aproape 12 miliarde de euro pentru proiecte de dezvoltare rurală.
În actualul exercițiu, suma se ridică la aproximativ 7 miliarde de euro. „Cu acești bani s-au construit drumuri, s-au modernizat ferme, s-au creat locuri de muncă, s-au înființat afaceri în sate”, amintește Chesnoiu. „Dacă în viitor aceste fonduri vor fi reduse sau diluate printre alte priorități, riscăm să pierdem dinamica de dezvoltare pe care am construit-o cu greu în ultimii ani”.
Plăți directe: o plasă de siguranță… mai mică
Faptul că plățile directe sunt păstrate separat este considerat un semnal pozitiv. Dar chiar și acestea „vor fi mai mici decât în prezent”. Chesnoiu subliniază că fermierii români sunt deja supuși unei presiuni uriașe din cauza costurilor în creștere, schimbărilor climatice și instabilității pieței. „Au nevoie nu doar de sprijin pe hectar, ci și de investiții în modernizare, digitalizare, infrastructură, utilaje – adică exact componentele pe care noul buget le reduce.”
O mare parte din succesul programelor europene în România a constat tocmai în capacitatea lor de a sprijini atât fermierii, cât și comunitățile rurale. „Dacă pierdem echilibrul între sprijinul pentru fermieri și sprijinul pentru comunități, nu facem decât să adâncim decalajele deja existente”, spune directorul AFIR.
Apel către negociatori
Adrian-Ionuț Chesnoiu încheie declarația cu un apel direct: „Le solicit tuturor celor care vor reprezenta România în procesul de negociere să țină cont de faptul că, în ultimii 25 de ani, prin fondurile europene, satul românesc s-a dezvoltat, iar fermele agricole s-au modernizat pentru a putea fi competitive pe o piață europeană unică.”
România se află într-un moment crucial: deciziile care vor fi luate în următoarele luni la Bruxelles vor influența profund direcția agriculturii și a satului românesc pentru un deceniu întreg.
Vocea experților din țară, ca și a celor afectați direct, fermierii, antreprenorii rurali, primarii de comune – trebuie ascultată și susținută. În joc nu sunt doar cifre bugetare, ci viitorul a milioane de oameni care trăiesc și muncesc în mediul rural.
