Agronom din Insula Mare a Brăilei: „În momentul ăsta nu putem să combatem afidele de pe culturi. Cu trei substanțe active omologate nu se face combaterea corectă a dăunătorilor”

Un antreprenor agricol din Insula Mare a Brăilei se plânge de faptul că afidele au dezvoltat rezistență la toate tipurile de produse existente pe piață, imposibilitatea eliminării lor punând mari probleme agricultorilor din toate sectoarele.

„În momentul de față nu putem combate eficient afidele din culturi”, atrage atenția ing. Nicolae Popescu, director tehnic al SCDA Brăila. Potrivit acestuia, de profesie inginer agronom, dăunătorii au dezvoltat o rezistență crescută la produsele de protecție a plantelor disponibile în Uniunea Europeană, scrie Revista Ferma.

„Fie că e vorba de mazăre, cereale păioase, arbuști sau pomi fructiferi, nu le putem combate eficient cu cele trei substanțe active omologate în UE: deltametrin, cipermetrin și acetamiprid. Le folosim în rotație de ani de zile, iar insectele au dezvoltat o toleranță care le face invulnerabile”, avertizează inginerul.

„Agricultura cere implicare totală”

Absolvent al Liceului de Științele Naturii din Galați și fost olimpic național la chimie, Nicolae Popescu a primit o bursă care i-ar fi permis admiterea fără examen la Facultatea de Farmacie din Galați. A ales, însă, să urmeze Agronomia. „Deși nu am pe nimeni agronom în familie, mi-am dorit o viață legată de pământ. M-am născut și am crescut la țară, în județul Brăila”, spune el.

În timpul studenției, Popescu a lucrat ca mecanizator în Insula Mare a Brăilei. Din 2012 până în 2014, a fost tractorist la ferma Gemenele. După o scurtă experiență în cercetare, a revenit ca inginer șef, apoi a devenit director tehnic al SCDA Brăila.

„Munca din stațiune îmi ocupă 90% din timp. Dacă trebuie, la două noaptea sunt pe câmp. Agricultura cere implicare totală”, mărturisește el.

Profitabilitatea tot mai scăzută și lipsa de personal completează lista de probleme în sectorul agricol

Una dintre cele mai mari provocări este lipsa personalului calificat. „Nu pot oferi unui tractorist mai mult de 3.000 de lei, din cauza grilei salariale învechite. În privat, același om primește 8.000 de lei”, explică Popescu.

O altă chestiune importantă, potrivit acesutia, este reprezentată de profitabilitatea tot mai mică a activităților agricole, fermierii fiind tot mai aproape de limita de rentabilitate. „Inputurile sunt scumpe, vremea este instabilă, prețurile sunt mici, iar substanțele disponibile nu mai dau randament. Muncești un an întreg ca să recuperezi cu greu ce-ai investit”, subliniază Popescu.

În ciuda dificultăților, el visează la un laborator agrochimic modern pentru cartări de sol. „Aparatura m-ar costa cel puțin 50.000–60.000 de euro, iar cu echipamente, personal și acreditări, ajung la circa 200.000 de euro. E un vis greu de atins, dar sunt optimist și sper să-l realizez.”