Sursa foto: fb AFIR
Adrian Ionuț Chesnoiu, directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), a transmis un mesaj clar în cadrul lucrărilor Forumului Național Viitorul Agriculturii, de la București:”Agricultura are nevoie de viziune, de mecanisme de finanțare flexibile și de capacitatea reală de adaptare la provocările economice, climatice și tehnologice”.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Cum ne pregătim de viitor
„Finanțarea nu poate rămâne un exercițiu birocratic”, a afirmat Chesnoiu. „Trebuie să devină un instrument activ de dezvoltare, mai ales pentru fermele mici și mijlocii, care au cea mai mare nevoie de sprijin concret.”
În viziunea sa, este esențial ca sistemul de finanțare să fie previzibil și construit prin parteneriate între instituții publice, sectorul bancar și mediul agricol. Accentul trebuie pus pe simplificarea accesului la fonduri europene și naționale, dar și pe crearea unor mecanisme adaptate realităților din teren, care să stimuleze investițiile.
”Va trebui să ne familiarizam cu fonduri de investiții și alte asemenea lucruri, care vor veni peste noi. Ce trebuie să înțelegem de aici este modalitatea concretă în care ne pregatim pe viitor, să răspundem”, a spus directorul general AFIR.
„Trebuie să discutăm despre viitor, pentru că trecutul ne arată ce greșeli nu trebuie să mai repetăm. Dacă în trecut n-am fi greșit, astăzi nu am mai vorbi despre crize, riscuri sau blocaje în agricultură”, a subliniat Chesnoiu.
În contextul transformărilor rapide, mecanismele clasice de creditare vor deveni insuficiente dacă nu sunt integrate cu alte componente – cum ar fi fondurile de investiții sau parteneriatele strategice. România trebuie să iasă din paradigma dependenței de sistemele vechi și să se deschidă spre inovație financiară.
„A încerca, a testa, a ne obișnui sunt verbele care definesc starea României”
Inspirat de intervenția unui alt vorbitor, Alexandru Nazare, fost ministru de finanțe, actualmente membru în Consiliul de Sdministrație al BNR, Chesnoiu a punctat un detaliu subtil, dar esențial pentru viitorul agriculturii: „Sunt trei verbe care mi-au atras atenția: a încerca, a testa, a ne obișnui. Ele definesc exact starea în care se află România: negociem instrumente de viitor, învățăm să le utilizăm și ne pregătim pentru un nou tip de agricultură.”
Aceste instrumente, cum sunt fondurile de investiții sau parteneriatele transnaționale, par azi abstracte, dar „peste 10 ani vor deveni realități cotidiene pentru agricultura românească”.
Nevoia urgentă de asociere și educație de business
Chesnoiu a atras atenția și asupra lipsei de asociere între fermierii români – un handicap major în contextul concurenței europene: „Suntem printre ultimele țări din UE când vine vorba despre creare de entități asociative între fermieri performanți. Dacă nu învățăm să lucrăm împreună, nu vom putea accesa eficient finanțările.”
Totodată, acesta a subliniat importanța educației financiare și antreprenoriale:
„ Trebuie să începem să explicăm concret oamenilor cum să se pregătească pentru viitor. După ce plecăm de la dezbatere, o să le explicăm oamenilor cu care interacționăm, la ce trebuie să se pregătească. Sigur, dacă veți merge în toată țara, fiecare dintre noi, în locul de unde venim și o să îi spunem unui fermier, care are 3 ha de teren, că dacă nu se gândește la educația de business, la educația financiară și va lua decizia să facă cereale pe 3 hectare de teren și ăla va fi considerat business în agricultură și va face performanță financiară din care să-și întrețină familia, cred că nu are rost să discutăm despre viitor. Pentru că nu ai cum să poți să performezi, dacă faci cereale pe 3 hectare. Asta este o evidență pe care o vedem cu toții”, a argumentat Adrian Ionuț Chesnoiu.
”Fondurile de investiții nu mai sunt o opțiune, ci o realitate inevitabilă”
Deși vremurile rămân incerte, Chesnoiu este convins că soluțiile există și pot fi construite prin colaborare. „Vor veni vremuri grele, dar împreună trebuie să creionăm soluții. Fondurile de investiții nu mai sunt o opțiune, ci o realitate în care trebuie să învățăm să operăm.”
În final, el a lansat un apel la coeziune și solidaritate în sectorul agricol:
„În acest drum dificil, e important să vorbim despre noi, nu fiecare despre sine. Doar împreună putem construi un viitor agricol sustenabil și competitiv pentru România.”
