foto: g4food.ro
Politica Agricolă Europeană a reprezentat punctul central al discuțiilor și luărilor de poziție ale invitaților la conferința Naţională AGRI4FUTURE România, organizată ieri în prezența comisarului european pentru Agricultură, Christophe Hansen. De aceeași poziție cu ministrul român al Agriculturii, Florin Barbu, contrar propunerii Comisiei Europene privind noua PAC post 2028, a fost și Adrian-Ionuț Chesnoiu, directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).
„Agricultura Europei, și, implicit agricultura României, este la pas de răscruce. Urmează doi ani dificili în ceea ce iubim cu toții, și anume agricultura României. Și astăzi aș spune că nu aș vrea să li se mai vândă ceva bun fermierilor români ca fiind ceva benefic. Propunerea CE cu privire la Politica Agricolă Comună post 2028 din punctul meu de vedere este de neacceptat. Noi avem un proverb românesc: nu dăm cioara din mână pe vrabia de pe gard. După 18 ani de la aderarea la Uniunea Europeană am învățat și noi mecanismele de funcționare ale Politicii Agricole Comune, iar acum, că le-am învățat, suntem la un nivel de absorbție pe un sector de finanțare de la UE de aproape 99%, și doar anumite aspecte de ordin tehnic făcându-ne să nu ajungem la o absorbție totală. PAC-ul cu cei doi piloni reprezintă ceea ce fermierii români au nevoie. Cum să facem investiții în modernizare, cum să ajungem la performanță, cum să atingem indicatorii de competitivitate doriți într-0 UE cu 27 de state dacă noi radem Pilonul II, exact cu alocarea destinată fiecărui membru pentru investiții?”, a spus acesta în discursul său de la tribuna conferinței.
Reprezentul AFIR a amintit în context de faptul că agricultura nu a fost inclusă în proiectele de finanțare din PNRR ale României, programul de redresare economică post pandemie la nivel UE. Întrebându-se, retoric, ce ne poate face să credem că experiența nu s-ar putea repeta și agricultura n-ar putea deveni din nou cenușăreasa în contextul comasării fondurilor de dezvoltare regională cu cele pentru agricultură, așa cum a propus Comisia Europeană în proiectul de buget UE post 2028.
„Ce s-a schimbat în România în acești cinci ani care să ne facă să credem că cei care vor guverna în 2028 vor pune agricultura pe primul loc, că o parte din cele 70 de miliarde, sau 140 de miliarde de euro, care sună extraordinar de bine, vor fi direcționate către Pilonul I și către modernizarea fermelor din România? Cine ne dă aceste garanții și cine le oferă fermierilor garanția că exact așa se va întâmpla? Nu înțeleg de ce Comisia Europeană nu-și deschide puțin și mintea, și sufletul, spre nevoile reale ale celor cărora i se adresează. ”, a mai spus Chesnoiu.
El a ținut să amintească și poziția fostului comisar european pentru Agricultură, Dacian Cioloș, care a spus că „viața ne-a arătat că poziționarea factorilor de decizie geopolitică pe continentul european cu privire la intrarea produselor din Ucraina fără a se asigura trasabilitatea lor a fost o eroare”. „Ce garanții avem că nu vom constata în 2034 că această schimbare de paradigmă a CE nu a fost o eroare? Cum vom mai putea atunci să schimbăm ceva ce astări de bine, de rău, funcționează? ”, s-a întrebat el, retoric, întărind flancurile opoziției față de propunerea CE privind noua PAC.
