Sursa foto: PxHere
Propunerile Comisiei Europene privind alocarea bugetară pentru agricultură și modul de cheltuire a banilor, făcute publice în 16 iulie, au provocat mare fierbere în lumea agricolă comunitară și națională.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Copa și Cogeca, cele două mari asociații ale fermierilor la nivel european, au organizat un marș simbolic, fără tractoare și baloți incendiați, la Bruxelles, unde au participat și reprezentanți ai Alianței pentru Agricultură și Cooperare ( AAC ), din România. Cel mai mare sindicat agricol din Italia, Coldiretti, a inițiat, de asemenea, proteste la Bruxelles și la Roma.
Fermierii sunt nemulțumiți că executivul european propune o reducere cu 87 de miliarde de euro a bugetului alocat Politicii Agricole Comune/PAC ( propunerea este de 300 de miliarde de euro ) și că PAC va fi integrată în Fondul de Coeziune, nu va mai fi distinctă, așa cum a fost timp de decenii.
O schimbare fundamentală, așadar, care îi revoltă pe fermieri, fiindcă, se tem ei, autoritățile naționale vor putea lua decizii care să afecteze alocările pentru agricultură și dezvoltare rurală, topite cum vor fi într-un creuzet mai mare.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aflată la al doilea mandat, este ținta criticilor lansate de peste tot. Chiar și alți lideri instituționali europeni și-au exprimat dezacordul față de proiectul de buget, care scade sumele pentru agricultură și le crește pe cele pentru înarmare. Șefa Comitetului Regiunilor, Kata Tutto, a acuzat-o joi pe preşedinta Comisiei Europene că ”nu înţelege Politica de Coeziune şi că a prezentat o propunere privind cadrul financiar multianual (CFM) al UE pentru perioada 2028-2034 care încurajează „Jocurile Foamei” dintre autorităţile locale şi agricultor”.
AAC acuzat într-un comunicat de presă că șefa C.E. ”pregătea, de fapt, în culise, de luni de zile, o abordare radicală, unilaterală și cinică a agriculturii UE și a bugetului său”. Lăsând la o parte aceste acuzații nefondate ( Ce o fi ”radical” și ”cinic” în propunerea CE? ), haideți să consultăm mai bine documentul original.
Propunerea de regulament privind PAC 2028 – 2034 a fost publicată în 16 iulie 2025 pe site-ul Comisiei Europene.
Sunt prevăzute următoarele intervenții PAC:
(a) sprijin degresiv pentru venit pe suprafață;
(b) sprijin cuplat pentru venit;
(c) plata specifică pentru cultura de bumbac;
(d) plata pentru constrângerile naturale și alte constrângeri specifice zonei;
(e) sprijin pentru dezavantajele care rezultă din anumite cerințe obligatorii;
(f) acțiuni de agromediu și climatice;
(g) plata pentru micii fermieri;
(h) sprijin pentru instrumentele de gestionare a riscurilor;
(i) sprijin pentru investiții pentru fermieri și deținătorii de păduri
(j) sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, a noilor fermieri, a întreprinderilor rurale și a întreprinderilor nou înființate și pentru dezvoltarea fermelor mici
(k) sprijin pentru serviciile de înlocuire a exploatațiilor agricole;
(l) LEADER;
(m) sprijin pentru schimbul de cunoștințe și inovare în agricultură, silvicultură și zonele rurale
(n) inițiative de cooperare teritorială și locală;
(o) intervenții în regiunile ultraperiferice;
(p) intervenții în insulele mici din Marea Egee;
(q) programul școlar al UE
(r) intervenții în anumite sectoare
(s) plăți de criză pentru agricultori.
Observăm că sunt menținute aproape toate tipurile de subvenții din PAC anterioară, 2021 – 2027, mai puțin contestatele eco-scheme, care aduc, totuși, în prezent, venituri importante fermierilor care le aplică. După 2027 nu vor mai fi nevoiți să le aplice, deci, iată, un motiv de satisfacție pentru ei, pe care nu l-am văzut expirmat. Poate fiindcă au motive mult mai serioasă să fie deranjați.
Plafonare și degresivitate
Propunerile pentru subvențiile pe suprafață sunt cel mai probabil adevăratul motiv pentru care fermierii, marii fermieri, sunt nemulțumiți. Comisia Europeană încearcă din nou ( a mai avut o tentativă în acest sens pentru PAC 2021 – 2027 ) să fixeze un plafon maxim de 100.000 de euro pentru un beneficiar:
”Valoarea totală a sprijinului pentru venitul pe suprafață nu poate fi mai mare decât suma de 100.000 de euro pe agricultor pe an. În cazul unei persoane juridice sau al unor grupuri de persoane juridice, plafonarea acoperă toate exploatațiile aflate sub controlul unei persoane juridice sau fizice”.
Mai mult: Comisia introduce și principiul degresivității, care înseamnă reducerea procentuală a sumei care depășește un anumit prag:
”Valoarea totală a plăților pe agricultor este degresivă în conformitate cu următoarele norme
(a) statele membre reduc cu 25 % cuantumul anual al sprijinului pentru venit pe suprafață care depășește 20.000 de euro și care urmează să fie acordat unui agricultor, în cazul în care cuantumul sprijinului pentru venit pe suprafață este cuprins între 20.000 de euro și 50.000 de euro;
(b) statele membre reduc cu 50 % cuantumul anual al sprijinului pentru venit pe suprafață care depășește 50.000 de euro și care urmează să fie acordat unui agricultor, în cazul în care cuantumul sprijinului pentru venit pe suprafață este mai mare de 50.000 de euro și mai mic de 75.000 de euro;
(c) statele membre reduc cu 75 % cuantumul anual al sprijinului pe venit pe suprafață care depășește 75.000 de euro și care urmează să fie acordat unui agricultor în cazul în care cuantumul sprijinului pe venit pe suprafață depășește 75 000 euro”.
Mai exact, un fermier care ar trebui să încaseze 100.000 de euro, primește în final 75.000 de euro + 6.250 euro ( 75% din 25.000 de euro ) = 81.250 de euro, în urma aplicării regulilor de degresivitate.
Acesta ar putea fi adevăratul motiv de nemulțumire în rândul marilor fermieri, ale căror interese sunt reprezentate și apărate de asociațiile de profil. Știm bine că fermierii care lucrează suprafețe mari de terenuri agricole încasează și subvenții grase, de sute de mii, de milioane de euro. Dacă propunerile C.E. vor fi agreate de Parlament și de Consiliu, celelalte două instituții centrale ale UE, niciun fermier nu va mai beneficia de subvenții agricole peste 100.000 de euro. Din bancomatul numit Uniunea Europeană nu vor mai curge banii ăia mulți care au condus la formarea oligarhiei agricole, beneficiară, în același timp, și a fondurilor pentru dezvoltare rurală.
În același timp, reprezentanții marilor fermieri acuză că PAC este topită într-un fond mai larg, cel al Politicii de Coeziune, alături de alte ramuri economice, cum ar fi transporturile, și că autoritățile centrale ar putea atenta la banii fermierilor. Dar de ce atâta teamă? Să lupte mai degrabă să fie stabilite niște reguli clare formulate la Bruxelles, să nu fie lăsată la liber deturnarea de fonduri.
Veți asista de aici încolo la mult zgomot și la multă furie, în spațiul public, privind PAC 2028 – 2034, mesaje și declarații care deja basculează în teze anti-europene, mai ales dacă intervin și politicienii extremiști, suveraniști: ”Ursula taie subvențiile”, ”Ursula lasă fermierii fără bani”, ”Ursula ne dă să mâncăm gloanțe”.
Beneficiarii cu cele mai mari nevoi
Comisia Europeană nu numai că reduce plafonul financiar general pentru agricultură, cu 87 de miliarde de euro, dar propune și o orientare a banilor cu preponderență către alte categorii de beneficiari:
”Atunci când diferențiază plățile, statele membre direcționează sprijinul către agricultorii care au cele mai mari nevoi, în special tinerii și noii agricultori, femeile, agricultorii familiali sau micii agricultori, agricultorii care combină producția vegetală și animală sau agricultorii din zone cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice zonei”.
Cum va fi sprijinită politica agricolă comună / PAC în următorul CFM
Iată ce comunică CE:
”Planurile naționale și regionale de parteneriat ( fiecare stat membru va elabora și își va asuma un astfel de plan, n.m. ) vor sprijini politica agricolă comună, menținând rolul agricultorilor și al zonelor rurale în centrul următorului buget al UE.
În acest sens, PAC va fi structurată în conformitate cu următoarele principii:
Simplificare
Bazându-se pe eforturile depuse în cadrul ultimelor pachete de simplificare a PAC, planurile naționale și regionale de parteneriat vor reduce semnificativ sarcina administrativă, cu aceleași norme privind plățile, controalele și auditurile și transparența ca și alte fonduri ale UE puse în aplicare de statele membre și regiuni.
Salvgardarea sprijinului pentru veniturile agricultorilor
Fermierii din UE vor continua să primească sprijinul de care au nevoie prin intermediul sprijinului pentru venit din cadrul PAC, inclusiv plăți pe suprafață, sprijin cuplat pentru venit, investiții, sprijin pentru fermierii mici și tineri și stimulente pentru măsurile de agromediu.
Sinergiile
O abordare mai integrată va contribui, de asemenea, la abordarea într-un mod mai cuprinzător a provocărilor cu care se confruntă zonele rurale și tinerii fermieri. Statele membre și regiunile vor putea crea sinergii între sprijinul pentru venitul agricultorilor și efectele investițiilor publice în conectivitate, asistență medicală, infrastructură sau educație – creând o strategie mai coerentă pentru revitalizarea zonelor rurale și asigurarea reînnoirii generațiilor.
Un set de instrumente mai larg
Sectorul agricol și zonele rurale din UE se confruntă cu provocări mai mari. PAC abordează majoritatea acestora, datorită sprijinului pentru venit și investițiilor sale limitate. Dincolo de această politică, care rămâne esențială pentru sprijinirea agricultorilor din UE, planurile vor oferi, de asemenea, o gamă mai largă de instrumente – cum ar fi investițiile în zonele rurale sprijinite de fondurile de coeziune; instrumente de cooperare cum ar fi LEADER pentru a dezvolta activități de formare rurală; sau sprijin pentru reforme în beneficiul sectorului agricol (de exemplu, reforme fiscale pentru a facilita transmiterea exploatațiilor sau beneficii sociale pentru tinerii fermieri, pentru a încuraja reînnoirea generațiilor). Reformele vor fi incluse în planuri astfel încât să consolideze programarea fără a afecta plățile către beneficiari, protejând astfel previzibilitatea sprijinului și a plăților către agricultori.
Mai multă flexibilitate și sprijin după crize:
Statele membre vor putea utiliza sumele lor de flexibilitate neprogramate pentru a sprijini agricultorii afectați de un dezastru natural. „Unity Safety Net” inclusă în Facilitatea UE va permite Comisiei să reacționeze rapid la perturbările pieței care afectează sectorul agricol. Facilitatea UE va permite, de asemenea, statelor membre să primească finanțare pentru dezastre naturale, alte crize sau noi priorități care ar putea afecta sectorul agricol.
