Vegetarianismul pare, la prima vedere, o alegere clară: nu carne, nu produse de origine animală. Dar realitatea e mult mai complicată. Studiile arată că foarte mulți vegetarieni revin la carne într-un an, unii consumă carne când sunt beți, iar conflictele dintre vegani și ceilalți vegetarieni sunt mai intense decât cele cu omnivorii, noteaz listverse.com.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
De la Pitagora la veganism
Termenul „vegetarian” este relativ nou. Până în secolul al XIX-lea, persoanele care nu consumau carne erau numite „pitagoreici”, după celebrul matematician grec Pitagora. El nu refuza carnea din motive de sănătate, ci pentru că era convins că sufletele oamenilor se reîncarnează în animale. A refuzat să lovească un câine deoarece i se părea că țipetele animalului semănau cu vocea unui prieten decedat.
Pitagoreicii consumau doar pâine, miere și legume, dar nu au reușit să răspândească dieta în Grecia antică, unde carnea era element central în cultură.
84% dintre vegetarieni revin la carne
Un studiu realizat în SUA a dezvăluit că 84% dintre vegetarieni se întorc la carne în mai puțin de un an. Din cei chestionați, doar 2% se declarau vegetarieni activi. Cei mai mulți renunță în primele trei luni. Motivele sunt variate: relații cu parteneri care consumă carne, probleme financiare, sociale sau de sănătate. Totuși, foștii vegetarieni consumă mai puțină carne decât înainte de conversie.
Nu toți vegetarienii evită carnea
Termenul „vegetarian” acoperă o gamă largă de diete. Veganii sunt cei mai stricți: nu consumă carne, lactate, ouă sau produse din animale precum lână ori mătase. Lacto-vegetarienii mănâncă produse lactate, iar ovo-vegetarienii consumă ouă. Cei mai mulți vegetarieni sunt lacto-ovo. Există și „flexitarienii”, care mănâncă ocazional carne, și „pescarienii”, care consumă doar pește.
În Australia a apărut un grup nou: „kangatarienii”. Aceștia refuză carnea din ferme, dar mănâncă carne de cangur, justificând că animalele trăiesc în sălbăticie și au un impact mai redus asupra mediului.
Etică sau sănătate?
Motivațiile vegetarienilor sunt, în general, etice sau legate de sănătate. Cei etici cred că animalele nu ar trebui folosite de oameni pentru hrană sau alte scopuri. Ei tind spre veganism și refuză inclusiv obiectele din piele sau lână.
Pe de altă parte, vegetarienii motivați de sănătate adoptă dieta pentru a pierde în greutate sau pentru a reduce colesterolul. Aceștia nu sunt la fel de riguroși și pot consuma uneori produse de origine animală.
Carența de vitamina B12
Singurul nutrient greu de obținut dintr-o dietă vegetală este vitamina B12. Ea se găsește în carne, ouă și lactate. Lipsa ei duce la anemie, oboseală, depresie sau chiar probleme cardiace. Un studiu arată că 92% dintre vegani și 67% dintre lacto-ovo vegetarieni au deficit de B12.
Unii mănâncă carne când sunt beți
Un sondaj a arătat că o treime dintre vegetarieni consumă carne când sunt sub influența alcoolului. Cei mai mulți aleg kebab sau burgeri de vită. Deși acest comportament se repetă, aproape 70% nu mărturisesc niciodată aceste derapaje.
Fructarienii – extrema periculoasă
Fructarianismul este o formă radicală de vegetarianism. Cei care îl adoptă consumă doar fructe, semințe și nuci. Dieta este dezechilibrată și periculoasă. Actorul Ashton Kutcher a ajuns la spital după ce a încercat acest regim pentru a se pregăti pentru rolul lui Steve Jobs, care fusese și el fructarian.
Dieta duce la lipsa de calciu, proteine și fier, slăbește sistemul imunitar și poate cauza îngrășare rapidă după renunțarea la ea.
Tensiuni între vegetarieni și omnivori
Tensiunile dintre vegani și omnivori sunt frecvente. Campaniile agresive, cum ar fi afirmația PETA că „a hrăni copiii cu carne este un abuz”, au dus la conflicte. Veganii recurg uneori la gesturi extreme, precum vărsarea de sânge fals în magazine sau publicarea de imagini șocante cu animale sacrificate. Paradoxal, aceste metode îi îndepărtează pe cei care ar putea fi interesați de vegetarianism.
Veganii îi critică mai aspru pe ceilalți vegetarieni
Cel mai surprinzător conflict nu este între vegetarieni și omnivori, ci între vegani și restul vegetarienilor. Veganii consideră că lacto-ovo vegetarienii sau flexitarienii compromit mesajul anti-carne. Aceștia sunt percepuți ca fiind „prea blânzi” sau inconsecvenți. În mod ironic, veganii se arată mai toleranți față de omnivori decât față de vegetarienii moderați.
Vegetarianismul este mult mai complex decât pare. Este un spectru larg, cu practici, motivații și contradicții neașteptate. De la idei antice la conflicte moderne, de la alegeri radicale la compromisuri secrete, lumea vegetarienilor ascunde o mulțime de surprize.
Consumul de lana ori matase dauneaza grav sanatatii…