Cum se vor schimba obiceiurile alimentare în Uniunea Europeană, în următorii zece ani

Mai întâi, merită făcută observația că, de peste un deceniu, în Uniunea Europeană, a crescut considerabil consumul de produse vegetale. Mai exact, consumul de produse alternativă la cele din carne și fructe de mare a crescut de cinci ori, din 2011 până în prezent, ce-i drept, de la un nivel foarte scăzut și, probabil, va continua să crească în următorii zece ani. 

Consumul de băuturi pe bază de plante ( inclusiv de lapte din surse vegetale ) urmează să crească, în special datorită opțiunii pentru noi materii agricole vegetale cu conținut mare de proteine (de exemplu, ovăzul și migdalele ), care înlocuiesc progresiv materia primă agricolă utilizată în mod preponderent până acum: soia. 

Chiar dacă aceste produse nu reproduc pe deplin gustul și consistența produselor de origine animală, consumatorii sunt, totuși, dispuși să diversifice sursele de proteine prin introducerea în dieta lor a unor produse pe bază de plante. Crescătorii de animale și procesatorii de carne să nu intre, totuși, în panică: în ciuda acestei creșteri puternice a consumului de produse pe bază de plante, se preconizează că animalele vor rămâne sursa dominantă de proteine consumate în UE, în viitor ( aproximativ 60% ).

Opțiunea crescută pentru produse pe bază din plante nu înseamnă automat un număr mai mare de vegani sau de vegetarieni în populația europeană. Trebuie semnalată o categorie de consumatori care va conduce la o creștere a cererii de produse vegetale și anume categoria flexitarienilor, care va domina acest tip de cerere. Flexitarienii sunt consumatori care preferă produsele din sursă vegetală, dar consumă uneori și carne. 

Preocupările privind sănătatea personală și protecția mediului înconjurător sunt principalii factori care conduc la schimbările dietetice, în sensul unei  creșteri a cererii de produse pe bază de plante. Drept urmare, din ce în ce mai mulți consumatori din UE urmează o dietă „flexitariană”, un procent de 30% în 2021. Acesta reprezintă un procent mai mare decât cel al veganilor și vegetarienilor (un procent de 7% dintre consumatori, în funcție de țările UE selectate). 

Astfel, o creștere a cererii de alimente pe bază de plante va fi probabil alimentată de flexitarieni, care caută, în mod ocazional, înlocuitori pentru carne. Prevalența dietelor de evitare a cărnii variază în continuare în funcție de grupele de vârstă și zonele geografice. De exemplu, în Germania, aproximativ 13% dintre adulții tineri (cu vârste între 18 și 29 de ani) se autoclasifică drept vegani sau vegetarieni, comparativ cu doar 6% în Italia și 10% în Franța.

Situația economică actuală, caracterizată prin inflație în blocul comunitar, poate influența însă opțiunile alimentare, chiar dacă preocupările legate de sănătate și mediu rămân puternice. Prețurile ridicate devin cel mai influent factor în alegerea unui anumit tip de hrană. Pentru a face față bugetelor mai strânse, consumatorii optează pentru produse mai ieftine, reduc cumpărăturile și caută alți retaileri. Această expunere la prețuri a consumatorului european vine în detrimentul unor categorii de alimente, deoarece acesta este mai puțin dispus să plătească pentru produse cu valoare mai mare. De pildă, piața produselor ecologice a înregistrat un regres considerabil, în ultima perioadă.

Într-o oarecare măsură, situația economic nefavorabilă ar putea întârzia unele schimbări și tendințe alimentare observate în trecut. În ciuda perturbărilor pe termen scurt, însă, importanța dietelor sănătoase va persista, deoarece consumatorii acordă prioritate sănătății, în perioada post-COVID. Acest lucru se reflectă în creșterea cererii de produse alimentare funcționale și fortificante care încorporează componente precum vitaminele sau probioticele. Aceste modificări ale dietei și schimbări ale cererii prezintă atât provocări, cât și oportunități pentru sectorul agroalimentar al UE.

Cum va evolua, în următorii zece ani, consumul de produse lactate și cel de carne?

Având în vedere compoziția proteică a unei diete medii a UE, produsele de origine animală vor rămâne principala sursă de proteine (aproximativ 60%). Cu toate acestea, s-ar putea petrece unele schimbări în ce privește preferințele consumatorilor. Se așteaptă, așadar, să crească consumul per capita al cărnii de pasăre, fiind considerată mai sănătoasă decât carnea roșie și având un preț mai mic. 

Pe de altă parte, preocupările legate de sustenabilitate și bunăstarea animalelor vor duce împreună la un consum mai mic, pe cap de locuitor, de carne de vită și de porc. În cazul celei din urmă, acest lucru se va produce și din cauza unei preferințe în scădere pentru cărnurile mai grase. În același timp, consumul de carne de oaie ar putea rămâne stabil, fiind mai limitat cultural și tradițional și mai puțin sensibil la preț.

În ansamblu, consumul de carne pe cap de locuitor al UE ar putea scădea cu 1,6 kg până în 2035. 

În ceea ce privește produsele lactate, se preconizează o stabilitate generală a consumului pe cap de locuitor, chiar dacă unii consumatori își schimbă obiceiurile alimentare și stilul de viață și introduc în dietă lapte pe bază de plante. Pe de altă parte, produsele inovatoare, funcționale și fortificante câștigă importanță (de exemplu, iaurturile) și, de asemenea, utilizarea ingredientelor lactate. Dintre toate produsele lactate, brânza ar putea continua să arate cele mai atractive perspective, prin multiple aplicații și canale (retail, foodservice, procesare).

Creșterea consumului de leguminoase și mai puțin uleiuri vegetale

Se preconizează că proteinele vegetale vor acoperi aproximativ 40% din aportul de proteine din UE. Ponderea majoră (mai mult de 67%) va fi de origine cereală (de exemplu, grâu, porumb, orez). Aceste produse reprezintă produse alimentare de bază și reprezintă o mare parte din caloriile disponibile în alimente în UE. Până în 2035, se așteaptă ca aceste surse tradiționale de proteine vegetale să-și piardă o parte din pondere, în favoarea fructelor și legumelor.

În același timp, ar putea exista o oarecare reducere a consumului de uleiuri din floarea soarelui, deoarece consumatorii pot să opteze pentru alte tipuri de ulei sau să își reducă consumul de grăsimi, în general. De exemplu, uleiul de măsline ar putea deveni mai popular, mai ales în afara principalelor țări producătoare din UE, datorită unei popularității tot mai mari a dietei mediteraneene.

sursa: Comisia Europeană

foto cover pexels.com/JÉSHOOTS