FOTO: Dreamstime/Iakov Filimonov
Conservele de pește sunt soluția rapidă atunci când timpul sau bugetul ne presează. Totuși, ele pot fi și o sursă reală de nutrienți de calitate, cu condiția să alegem atent. Dana Pop, specialist în biotehnologii alimentare, a acordat un interviu G4Food, unde atrage atenția că eticheta este primul semnal al calității.
„În primul rând, trebuie să ne uităm la tipul de pește și procentul de conținut din acest pește”, explică ea. Legislația europeană stabilește un conținut minim obligatoriu de 50–70%, în funcție de lichidul de acoperire. Tot pe etichetă trebuie să apară denumirea speciei în latină. „Conservele care au doar denumirea generică de ‘pește’ în lista de ingrediente sunt, în general, de calitate inferioară”, precizează Dana Pop.
Eticheta mai oferă indicii despre modul de prezentare (fileuri, pește întreg sau mărunțit) și despre lichidul de acoperire. Acesta poate fi ulei vegetal, suc propriu sau sos tomat. Un alt detaliu important este zona de captură și modul de pescuire, elemente utile celor preocupați de sustenabilitate.
Din punct de vedere nutrițional, diferențele între peștele oceanic și cel de apă dulce sunt semnificative. „Peștele marin are mult mai mulți acizi grași omega 3, esențiali pentru sănătatea inimii și a creierului”, subliniază specialista. În schimb, peștele oceanic poate acumula mai mult mercur, de aceea se recomandă un consum moderat, mai ales pentru copii și femeile însărcinate.
Conservele de pește: între beneficii și riscuri
Un aspect care nu trebuie neglijat este starea ambalajului. Cutia bombată este un semn clar de pericol. „Dacă vedem o cutie bombată, aceasta indică un proces fermentativ, cel mai des produs de bacteria Clostridium botulinum. Consumul poate fi letal”, avertizează Dana Pop. Și cutiile ruginite, deformate, cu scurgeri sau miros suspect trebuie eliminate din start.
În privința modului de conservare, fiecare variantă are avantaje și dezavantaje. „Conservele în ulei vegetal au valoare energetică mai mare, dar dacă e ulei de măsline, aduce și beneficii datorită conținutului de acizi grași nesaturați”, mai explică ea. Cele în suc propriu au cea mai mică densitate calorică. Sosul tomat ridică ușor aportul energetic. Variantele afumate pot avea compuși toxici asemănători celor din carnea friptă pe grătar.
Specialista atrage atenția și asupra frecvenței consumului. „Conservele pot fi o alternativă sigură și sănătoasă într-o dietă echilibrată, dar nu pot înlocui complet peștele proaspăt”, spune Dana Pop. Ea recomandă citirea atentă a etichetei, alegerea produselor cu puțini aditivi și verificarea conținutului de sare și grăsimi.
„Dacă găsiți conserve metalice cu conservanți adăugați, este bine să le evitați. Sterilizarea termică asigură conservabilitatea, nu e nevoie de aditivi”, explică ea.
În concluzie, conservele de pește pot face parte dintr-o alimentație echilibrată, cu condiția să le cumpărăm după ce ne-am informat corect și să le consumăm responsabil. Alegerea peștelui de calitate, verificarea ambalajului și moderația rămân regulile de bază pentru un consum fără riscuri.
