Protejarea culturilor, randamente mai mari și profituri sporite pentru fermieri sunt primele trei mari beneficii pe care le aduce tehnologia agrivoltaică. Mai simplu spus utilizarea panourilor fotovoltaice pe aceleași terenuri pe care se face agricultură. Toate acestea se traduc în costuri și sustenabilitate, care în final se vor regăsi în profit.
Tehnologia panourilor solare pentru ferme cu producție agricolă este deja implementată în câteva țări din Europa. România nu este printre ele, deși potențialul și beneficiile pe care le-ar aduce sunt mai mult decât importante.
Analizele realizate de Ember, arată că potențialul agri-PV în Europa Centrală este de până la 180 GW energie solară, fără a sacrifica terenurile agricole.
Tehnologia agrovoitalică care permite utilizarea simultană a terenurilor agricole pentru culturi și pentru producerea de energie solară, ar putea aduce un potențial semnificativ de dezvoltare energetică în Europa Centrală. Analiza Ember arată că patru țări din regiune – Polonia, Cehia, Ungaria și Slovacia – ar putea atinge împreună un potențial de până la 180 GW capacitate agri-PV instalată.
Dintre acestea, 39 GW pot fi instalați deasupra culturilor care beneficiază de umbrire, precum fructele, fructele de pădure sau furajele, în timp ce restul potențialului vizează culturile tolerante la umbră, precum cerealele.
Polonia are cel mai ridicat potențial, cu aproximativ 120 GW, dintre care circa 30 GW deasupra culturilor care beneficiază de umbră, Cehia poate atinge 30 GW, dintre care aproape 7 GW pe culturi care beneficiază de umbrire, urmate de Ungaria și Slovacia cu un potențial mai redus, de aproximativ 10 GW, cu 2 GW pe culturi benefice umbrei.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
Această abordare permite valorificarea energiei solare fără a elimina terenurile din circuitul agricol, ceea ce contribuie la diversificarea veniturilor fermierilor, protejarea culturilor de razele solare excesive și fenomenele meteorologice extreme, optimizarea utilizării resurselor de apă și menținerea biodiversității prin practici agricole sustenabile.
Practica prietenoasă a altor state din Europa
Tranziția către o energie sustenabilă face din tehnologia agri-PV o soluție din ce în ce mai atractivă. Un pas esențial este reglementarea. Practica în Europa arată că armonizarea între ceea ce se poate face și ceea ce este permis a face necesită un cadru legislativ. Acesta este variabil de la o țară la alta, și urmărește să protejeze atât introducerea de panouri fotovoltaice, cât și producția agricolă.
Franța pune accent pe valoarea agricolă adăugată. Instalațiile fotovoltaice sunt recunoscute drept agrivoltaică doar dacă aduc un beneficiu clar pentru activitatea agricolă. Este necesar și să se garanteze că producția de energie nu se face în detrimentul producției agricole, ci o sprijină.
Legea franceză cere ca aceste sisteme să ofere cel puțin unul dintre următoarele avantaje:
- îmbunătățirea potențialului agronomic;
- adaptare la schimbările climatice;
- protecție împotriva hazardelor climatice (precum grindina sau seceta);
- creșterea bunăstării animalelor.
Germania consideră agri-PV ca fiind o configurație multifuncțională de utilizare a terenului. Producerea de energie solară este integrată direct într-o activitate agricolă. Cu alte cuvinte, ambele activități trebuie să se desfășoare în paralel pe aceeași suprafață, într-un echilibru sustenabil.
Legislația italiană, sursă de inspirație pentru România
Italia adoptă o viziune complexă, definind două niveluri:
- un sistem agrivoltaic clasic, care urmărește menținerea activităților agricole și pastorale pe terenul respectiv, metodă care a inspirat și unele dintre prevederile din legislația românească;
- o variantă avansată, care integrează tehnologii inovatoare, cum ar fi sisteme de rotație a culturilor și monitorizarea producției de energie, pentru a optimiza funcționalitatea ambelor sectoare – agricol și energetic.
Deși nu există o definiție națională, în Țările de Jos autoritățile locale pot aproba proiecte agrivoltaice, dacă este respectată condiția ca funcția agricolă a terenului să rămână neschimbată. Astfel, panourile solare pot fi instalate fără a afecta drepturile agricole, atâta timp cât contribuie la protecția culturilor și nu reduc capacitatea de producție agricolă.
În Cehia, tehnologia agrivoltaică este definită mai degrabă dintr-o perspectivă de amenajare a teritoriului – ca fiind o „construcție pentru agricultură”. Acest lucru permite includerea acestor instalații în planurile de urbanism, în zone desemnate drept „zone agricole”.
Legislația din România, întârziată
Modificările legislative din 2022 la Legea fondului funciar nr. 18/1991, au permis amplasarea de instalații pentru producerea de energie regenerabilă pe terenuri agricole extravilane inclusiv pe terenuri arabile, pășuni, vii și livezi, dar numai pe terenuri de calitate inferioară (clasele III, IV și V). Aceste investiții pot ocupa până la 50 de hectare și includ capacități de producție a energiei solare, eoliene, din biomasă, biolichide și biogaz, precum și unități de stocare a electricității și stații de transformare.
Potrivit actului normativ, există posibilitatea ca respectiva suprafaţă de teren agricol sau de pajişti permanente să fie utilizată în sistem dual, atât pentru producţia agricolă sau păşunatul animalelor şi producerea de furaje, cât şi pentru producerea de energie electrică din surse regenerabile, eoliană sau fotovoltaică. Conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013, aprobate prin Legea nr. 86/2014, aplicarea acestor amenajamente devine obligatorie începând cu 1 ianuarie 2026, și cade în sarcina UAT-urilor, în colaborare cu grupuri de lucru formate din specialiști ai direcțiilor agricole județene, camere agricole și reprezentanți ai consiliilor locale.
Este posibilă tehnologia agrivoltaică în România?
Teoretic da, practic, este dificil. Cert este că în acest moment nu există niciun proiect de acest tip în derulare, informație confirmată de un oficial din cadrul Direcției Generale Politici Agricole Ministerul Agriculturii.
Există sisteme fotovoltaice montate pe acoperisul halelor și pe terenuri care au fost scoase din circuitul agricol. Dar agricultură duală, în sensul utilizării sistemelor fotovoltaice simultan cu producție agricolă, nu există.
Concret, amplasarea de panouri fotovoltaice pe o pajiște permanentă, implică:
- verificarea dacă terenul este inclus într-un amenajament pastoral;
- obținerea aprobării speciale pentru schimbarea/modificarea folosinței terenului;
- respectarea condițiilor impuse de legea privind pajiștile și amenajamentele pastorale.
O concluzie, la acest moment este că implementarea de tehnologia agrivoltaică pe pajiștile permanente este posibilă. Conform legislației necesită o planificare atentă și respectarea strictă a reglementărilor stabilite de OUG nr. 34/2013, cu amendamentele și completările ulterioare și că este disponibilă doar pentru categorii specifice de terenuri.
