Localnicii din județul Arad se aprovizionează tot mai des cu apă de izvor, iar cei mai mulți dintre ei stau și la cozi lungi la sfârșitul săptămânii pentru a umple mai multe bidoane

apa de izvor foto: pixabay.com

Izvoarele din judeţul Arad, unele cu apă minerală carbogazoasă, sunt tot mai căutate, mai ales în weekend, când oamenii stau la cozi în faţa fântânilor amenajate să-şi facă stocuri pentru toată săptămâna, evitând astfel să mai cumpere apă îmbuteliată din comerţ, transmite Agerpres. În acest județ sunt în monitorizarea Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) 50 de fântâni publice din mediul rural, conform informaţiilor transmise de instituţie la solicitarea Agerpres. Acestea sunt monitorizate prin rotaţie în fiecare an, însă şi primăriile au obligaţia de a face cel puţin un set de analize anual.

Potrivit DSP, în 2024 au fost declarate sigure pentru consumul de apă doar 16 fântâni publice din cele 50 testate, la restul fiind depăşiţi unii parametri, fie cei care indică încărcătura bacteriană, fie cei care arată concentraţiile unor substanţe chimice dăunătoare. Totuşi, conform DSP, cele mai cunoscute surse de aprovizionare din mediul rural, cum sunt fântânile Şiria şi Mocrea, au o apă sigură pentru consum. În mediul urban, cele mai cunoscute fântâni publice sunt la Lipova şi Chişineu-Criş, acestea fiind testate de autorităţile locale, care garantează că apa este bună pentru consum. Locuitorii din municipiul Arad au două surse mai apropiate pentru aprovizionare cu apă de izvor.

Localnicii spun că folosesc apa de izvor și pentru aparatele de cafea, pentru că nu conține calcar

Prima este o fântână amenajată în centrul localităţii Şiria, aflată la aproximativ 25 de kilometri, iar a doua este la Lipova, la circa 30 de kilometri. Fântâna din Şiria este la marginea drumului judeţean şi are o parcare generoasă în apropiere, dar care mai tot timpul este ocupată de şoferii care opresc pentru a-şi umple bidoanele cu apă de izvor.

„Apa este foarte bună, nu conţine calcar, este foarte curată şi o folosim mai ales la aparatele de cafea, pentru că nu se fac depuneri de piatră şi nu se strică aparatul. Înainte cumpăram apă din magazin, până să descoperim fântâna”, a spus un bărbat din Arad.

Un cuplu de pensionari vine în fiecare sâmbătă la Şiria cu zece bidoane de cinci litri. „Noi folosim apa şi la gătit, mâncarea are alt gust. Fasolea, de exemplu, fierbe mult mai repede în apa de izvor”, spune doamna în timp ce aşteaptă la coadă pentru a-şi umple bidoanele.

(articolul continuă mai jos)

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:


Cei mai mulți iau apă de izvor ca să nu cumpere apă îmbuteliată

Mulţi locuitori din împrejurimi vin la Şiria pentru a evita să mai cumpere apă îmbuteliată. „Apa plată sau minerală s-a tot scumpit în ultimul an, mai ales acum şi cu taxa asta pe ambalaje. Noi nu mai cumpărăm, venim la izvor şi ne aprovizionăm. Este chiar mai bună decât cea din magazin, este purificată natural de straturile de rocă”, a spus un bărbat din localitatea Ghioroc.

Primarul comunei Şiria, Valentin Bot, spune că fântâna este veche de peste 100 de ani şi a fost modernizată în 2014. „Oamenii vin în număr mare pentru că apreciază apa de izvor de aici, valorificată încă din 1884, când a fost construită prima fântână publică, de către un baron local”, a declarat edilul.

La Lipova, apa minerală este considerată cea mai importantă resursă a oraşului, fiind cunoscută de turişti mai ales datorită staţiunii Băile Lipova. În 1928, a primit medalia de aur la o expoziţie de apă minerală de la Bucureşti, când oraşul a devenit furnizorul Curţii Regale sub brandul „Borvizul de Lipova”.

Forajul de la Lipova este concesionat și se poate lua apă mai puțină

Apa minerală carbogazoasă din staţiunea de interes local este cea mai râvnită de arădeni, dar fântânile nu mai funcţionează permanent în ultimii ani. Vizitatorii pot să-şi facă provizii de apă minerală doar dacă au norocul să găsească robinetul deschis, pentru că forajul este în concesiunea unei fabrici care îmbuteliază apa pentru a o comercializa. Primarul oraşului, Florin Pera, a declarat că la fântânile din parc curge apa doar când firma foloseşte un debit mai mic.

„Forajul este concesionat de societatea comercială care îmbuteliază apa, dar există şi conducte care duc către locurile din care vizitatorii îşi iau apă minerală. În aceste locuri nu mai curge permanent. În perioadele în care comenzile firmei sunt mai mari şi se exploatează mai mult, e necesar să se asigure debitul din foraj şi robineţii pentru conductele din parc sunt închişi”, a spus primarul.

La Chişineu-Criş, în centrul oraşului, lângă Primărie, este amenajată o altă fântână cu succes la localnici. De aici se pot aproviziona gratuit cu apă minerală plată captată de la adâncime. Puţul este vechi de un secol, iar în urmă cu zece ani administraţia locală a investit în modernizarea fântânii. Reprezentanţii Primăriei spun că fântâna a devenit tot mai căutată atât de locuitorii din împrejurimi, cât şi de cei care se află în trecere prin oraş.

Apa de la Mocrea este căutată pentru conținutul de sulf

Apa de la Mocrea, în schimb, este căutată pentru că ar avea proprietăţi terapeutice. În faţa celor două fântâni amenajate la marginea drumului judeţean care leagă Aradul de oraşul Ineu este mereu coadă. În weekend, sute de oameni opresc pentru a-şi umple bidoanele cu o apă gazoasă care are gust şi miros neplăcute, din cauza conţinutului de sulf.

„Estimăm că peste 200 de oameni opresc zilnic la cele două fântâni aflate una lângă alta. Este o apă foarte cunoscută pentru efectele terapeutice, mai ales asupra sistemului digestiv”, spune primarul oraşului Ineu, Călin Abrudan. Proprietăţile apei au fost observate în perioada interbelică, iar autorităţile au amenajat un puţ cu acces public în 1979 şi au instalat un panou informativ în care arătau că apa este benefică în cazul unor afecţiuni digestive, în cure de diureză, pentru litiaze biliare, infecţii urinare sau în cazul sechelelor de după operaţii pe căile urinare. Apa a mai fost recomandată în cazul diabetului zaharat compensat. În urmă cu 20 de ani, apa de la Mocrea a fost o afacere pentru unii localnici, care o vindeau în bidoane peste graniţă în Ungaria celor care o foloseau în diferite cure.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *