Sursa foto: Pexels
Mâncatul compulsiv, gustările frecvente sau consumul inconștient de alimente sunt obiceiuri care, deși încep ocazional, ajung să devină greu de eliminat. De multe ori, aceste comportamente sunt asociate cu episoade de stres și anxietate și, indiferent de forma în care se manifestă, au aceleași consecințe: afectarea gravă a sistemului digestiv, relatează La Vanguardia.
Este un cerc vicios periculos: oamenii consumă alimente în exces pentru a obține o „recompensă” emoțională temporară, ceea ce duce, în timp, la un consum excesiv și mai mare. Această relație nesănătoasă cu mâncarea face imposibilă pierderea în greutate, afectând încrederea și stima de sine. Creșterea în greutate provoacă, la rândul ei, nefericire și continuarea consumului compulsiv pentru alinare.
Acest fenomen psihologic atrage din ce în ce mai mult atenția cercetătorilor și specialiștilor în tulburări alimentare. Mulți pacienți evită să ceară ajutor din cauza rușinii, deși în spatele acestei anxietăți legate de mâncare se ascund probleme psihologice complexe.
Bacteriile intestinale, un factor neașteptat
Cei care suferă de tulburare de alimentație compulsivă simt că nu se pot opri din mâncat. Însă, potrivit unui studiu publicat în revista Neuroscience Applied, nu doar mintea este responsabilă pentru această problemă, ci și bacteriile din stomac ar putea juca un rol important.
Studiul arată că microbiota intestinală comunică cu creierul și ar putea contribui la dezvoltarea tulburării alimentare compulsive. Consumul rapid de alimente hipercalorice și sărace în nutrienți reduce diversitatea microbiană și favorizează inflamația, afectând senzația de sațietate, impulsivitatea, starea de spirit și sistemul de recompensă.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
Dieta – o cale de control asupra microbiomului
Un aspect pozitiv este că oamenii își pot influența microbiomul prin alimentație, ceea ce deschide noi perspective pentru terapii împotriva mâncatului compulsiv. O dietă sănătoasă, alături de suplimente probiotice, poate stimula dezvoltarea bacteriilor benefice din intestin, reducând astfel dependența de mâncare și episoadele de mâncat compulsiv.
Dieta mediteraneană, bogată în legume, leguminoase și fructe, alături de alimente fermentate precum iaurtul, kombucha sau varza murată, contribuie la regenerarea microbiotei intestinale. În plus, exercițiile fizice ușoare ajută la relaxare și la menținerea unui echilibru sănătos al microbiomului.
Este important să înlocuim zahărul cu fructe de pădure și să creștem consumul de fibre din legume și cereale integrale pentru a reduce inflamația. Astfel, putem „reprograma” pofta și obiceiurile alimentare nesănătoase.
În concluzie, un stil de viață echilibrat, bazat pe alimentație sănătoasă și mișcare, poate deveni cheia unui intestin și creier sănătos – și, implicit, a unei relații mai bune cu mâncarea.
