EXCLUSIV | Președintele Asociației Române Patronale din Industria Laptelui critică ideea boicotării supermarket-urilor, lansată de Călin Georgescu: Pe etichetă scrie clar dacă produsul e fabricat în România. E simplu: trebuie să citim doar eticheta / De la firul ierbii până la raft, statul ia 62%

Dorin Cojocaru, președintele Asociației Române Patronale din Industria Laptelui, APRIL, critică dur ideea boicotării supermarket-urilor, lansată de Călin Georgescu și spune că un om informat nu poate fi manipulat cu minciuni.

„Ce face populismul ăsta ieftin! Ei nu știu să citească eticheta. Pe etichetă scrie clar dacă produsul e fabricat în România sau nu. E simplu: trebuie să citim doar eticheta. Pentru că nu pot să pun drapelul românesc pe un raft, dacă acel produs nu este făcut în România. Dacă ei mint, vine ANPC-ul, care le închide magazinul, conform Regulamentului 775 (acesta prevede că ingredientul principal trebuie să fie din țara respectivă – n.red.). 

De pildă, dacă ei vor să-l pună pe Zalmoxis pe eticheta unui produs lactat, atunci vaca aia trebuie obligatoriu să fi păscut la Sarmisegetusa.  Altfel, nu se poate!”, a spus Dorin Cojocaru, pentru G4Food.

„De la firul ierbii, până la raft, statul ia 62%”

Președintele APRIL susține că de scumpirile la alimente principalul „beneficiar” este statul: 

„De la firul ierbii, până la raft, statul ia 62%: vorbim de transport, de acciza la motorină, de facilitățile fiscale care au fost ridicate. Creșterea bugetului cu salariile reprezintă între 15-25%, la care adunăm costul cu energia electrică și gazul.

Așa că, de la pusul sămânței și până la raft, statul ia 62%. Și-mi spune mie de solidaritate economică? Dacă facilitățile fiscale erau lăsate, însemna cu 2% mai ieftin. Din septembrie până acum, fabricile, producătorii, nu au crescut prețul. 

„În luna mai se poate atinge o inflație cu 2 cifre!”

Eu am spus că se va repeta creșterea prețurilor la raft, cum a fost în 2022. Vor fi lunar, creșteri mici și constante de 1-2-2,5%, iar spre luna mai vor începe creșterile mai mari, din cauza “costurilor cumulate pe întreaga filieră de produs. Se poate atinge o inflație cu 2 cifre!”, a spus Dorin Cojocaru.

Cât despre boicotarea supermarket-urilor anunțată azi, președintele APRIL consideră că este „o frecție la picior de lemn” și că această decizie îl va costa scump pe inițiatorul ei:

„Boicotul, lunea, este ca o frecție la picior de lemn. Pentru că lumea merge la supermarket în week-end. Și apoi, să analizăm puțin.

În România sunt peste 4.500 de hipermarketuri, supermarketuri, unde lucrează aproximativ 800 de mii de angajati, iar taxele și impozitele plătite din această activitate reprezintă circa 13 % din toate încasările la stat. Anul trecut marii retaileri au deschis în România 290 de magazine noi. Alte 12 au fost inaugurate luna trecută. 

Dacă la cei 800.000 de angajați din retail adunăm încă 150.000 de angajați din industria alimentară + cei din agricultură și zootehnie, s-a depășit milionul. Aceștia reprezintă peste 1 milion de votanți. Așa că domnul Călin Georgescu și-a furat-o, pentru că riscă să piardă  un milion de voturi. Iar din cele 2 milioane de voturi, rămâne cu un milion. Numai de la o idee tâmpită, pentru că nu vede pădurea de copaci!”

„Dacă ai o cangrenă la un deget, tu ce faci? Tai capul?”

Aceasta este o problemă foarte complexă, cu multe detalii sensibile, pe care a tratat-o superficial. Hai să zicem, că ai o cangrenă la un deget. Și tu ce faci? Tai capul? Nu trebuie să tratăm efectele, ci cauza.

Strategia lui Dorin Cojocaru care ar duce la  creșterea competitivității produselor alimentare românești pe piața internă și internațională

Dorin Cojocaru, președintele APRIL, susține că există soluții pentru reducerea costurilor de producție în industria alimentară românească.

Reducerea costurilor de producție, creșterea competitivității și îmbunătățirea sustenabilității sunt obiective esențiale pentru industria alimentară românească. Acestea pot fi abordate printr-o combinație de strategii economice, tehnologice și de management. Soluțiile președintelui APRIL pentru fiecare dintre aceste aspecte sunt:

1. Reducerea costurilor de producție:

• Automatizarea și digitalizarea proceselor: Investițiile în tehnologii moderne de producție, cum ar fi automatizarea linilor de producție, folosirea inteligenței artificiale pentru optimizarea proceselor și monitorizarea în timp real, pot reduce costurile de muncă și pot crește eficiența.
• Utilizarea energiei regenerabile: Implementarea unor surse de energie mai ieftine și mai ecologice (panouri solare, turbine eoliene etc.) poate reduce costurile legate de energia consumată în procesul de producție.
• Optimizarea lanțului de aprovizionare: Colaborarea mai strânsă cu furnizorii locali pentru a reduce costurile de transport și logistică, negocierea unor prețuri mai bune pentru materii prime și implementarea unui management mai eficient al stocurilor.
• Reducerea risipei alimentare: Tehnologii mai eficiente de conservare și ambalare pot ajuta la minimizarea pierderilor de produse, economisind resurse și reducând costurile generale de producție.

2. Creșterea competitivității industriei alimentare românești în comparație cu industria europeană:

• Calitatea produselor: Focusarea pe calitatea produselor alimentare și obținerea certificărilor internaționale (de exemplu, certificare BIO, ISO) poate crește atractivitatea pe piețele externe.
• Diversificarea ofertei: Adăugarea de produse inovative și adaptarea la cerințele pieței internaționale, inclusiv tendințele actuale cum sunt produsele vegane sau ecologice, poate ajuta la extinderea pieței.
• Strategii de branding și marketing: Crearea unor branduri puternice cu identitate națională, promovarea produselor românești pe piețele internaționale prin campanii de marketing și colaborarea cu retaileri globali poate contribui la creșterea competitivității.
• Atragerea investițiilor și parteneriate internaționale: Colaborările cu alte industrii din Europa sau chiar cu parteneri din afaceri internaționali pot aduce capital, know-how și acces la noi piețe.

3. Creșterea sustenabilității:

• Agricultura regenerativă și localizarea producției: Încurajarea producției alimentare folosind metode sustenabile și regenerabile, cum ar fi agricultura ecologică, poate reduce impactul asupra mediului și îmbunătăți imaginea industriei alimentare. De asemenea, procurarea de materii prime de la producători locali ajută la reducerea amprentei de carbon.
• Reducerea consumului de resurse naturale: Implementarea unor tehnologii de economisire a apei și energiei, dar și a unor procese de reciclare și reutilizare a deșeurilor, poate îmbunătăți sustenabilitatea. De exemplu, utilizarea apei reciclate pentru procesele industriale.
• Proiecte de certificare ecologică: Obținerea certificărilor ecologice poate deschide ușa piețelor ecologice din Europa și poate contribui la promovarea unei imagini de companie responsabilă față de mediu.
• Inovație în ambalaje: Înlocuirea ambalajelor din plastic cu alternative biodegradabile sau reutilizabile poate contribui semnificativ la reducerea impactului asupra mediului și poate adresa cerințele din piața europeană care devine tot mai sensibilă la problemele ecologice.
• Prin implementarea acestor strategii, industria alimentară românească ar putea reduce costurile de producție, crește competitivitatea și se poate alinia cu tendințele de sustenabilitate din Europa.
• Îmbunătățirea calității produselor: Investițiile în tehnologie și procese de producție pot duce la creșterea calității produselor alimentare. Este esențial să se respecte standardele de siguranță alimentară și să se utilizeze ingrediente de calitate superioară.
• Certificări și etichetare: Obținerea unor certificări (ex. bio, produse tradiționale, DOP – Denumire de Origine Protejată) poate spori încrederea consumatorilor și poate diferenția produsele pe piață.
• Promovarea produselor locale: Campaniile de marketing care pun accent pe beneficiile consumului de produse locale și sustenabile pot atrage consumatorii care doresc să sprijine economia locală.
• Inovație și diversificare: Dezvoltarea de noi produse sau variante ale celor existente, adaptate gusturilor și preferințelor consumatorilor, poate ajuta la atragerea unui public mai larg.
• Colaborări și parteneriate: Colaborarea cu fermierii, producătorii locali și organizațiile de profil poate spori puterea de negociere și poate ajuta la crearea unor rețele de distribuție mai eficiente.
• Educație și conștientizare: Informarea consumatorilor despre beneficiile produselor alimentare românești și despre tradițiile culinare locale poate stimula cererea.
• Export și acces la piețele externe: Identificarea și accesarea piețelor externe pentru produsele românești poate contribui la creșterea competitivității. Participarea la târguri internaționale și promovarea produselor în afaceri externe pot fi esențiale.
• Sustenabilitate: Adoptarea unor practici agricole și de producție sustenabile poate atrage consumatorii care sunt preocupați de mediu și sănătate.
• Investiții în branding: Crearea unei identități de brand puternice pentru produsele românești poate îmbunătăți recunoașterea și atractivitatea acestora pe piață.
• Feedback și adaptare: Ascultarea consumatorilor și adaptarea produselor și strategiilor de marketing în funcție de feedback-ul acestora poate ajuta la îmbunătățirea continuă a ofertei.