Melbourne, renumit pentru cultura sa a cafelei de top, se confruntă cu nemulțumirea fanilor prezenți la Australian Open, care întâmpină dificultăți în a găsi o cafea caldă. Deși organizatorii turneului de Grand Slam au făcut eforturi semnificative în ultimii zece ani pentru a îmbunătăți opțiunile de servire, cozile lungi la punctele de vânzare continuă să creeze frustrare, transmite Reuters.
La Melbourne Park, care se întinde pe o suprafață de 40 de hectare, există 15 cafenele, conform datelor oferite de Tennis Australia. Cu toate acestea, mulți dintre cei peste 90.000 de fani care vizitează turneul zilnic în primele zile ale competiției trebuie să aștepte îndelung pentru o ceașcă de cafea.
„Avem nevoie de mai multe locuri de unde să putem lua o cafea”, a declarat Katherine Wright, o fană care participă la turneu de cinci ani, în timp ce stătea la coadă pentru o băutură fierbinte lângă Rod Laver Arena. „Suntem mari consumatori de cafea, mai ales noi, cei din Melbourne”.
Un alt exemplu vine de la Liz, o altă locuitoare a orașului, care a așteptat jumătate de oră pentru o cafea într-o zi de duminică, când ploaia a întrerupt meciurile de pe terenurile exterioare timp de șase ore. „Este un eveniment global bine stabilit”, a spus ea. „Trebuie să oferiți un serviciu mai bun consumatorilor”.
Consumul de cafea din Melbourne a crescut de aproape opt ori în ultimii zece ani
Într-un oraș care importă zilnic aproximativ 30 de tone de boabe de cafea, suficient pentru 3 milioane de cești, nemulțumirile legate de accesul la cafea sunt cu atât mai surprinzătoare. Potrivit Asociației Australiene de Educație și Cercetare Științifică, consumul de cafea din Melbourne a crescut de aproape opt ori în ultimii zece ani.
Pentru Malgorzata Halaba, o fană venită din Polonia la cel de-al doilea turneu Australian Open al său, găsirea unei cafele a fost o prioritate absolută. „Mi-a luat o zi și jumătate și câțiva kilometri de mers pe terenuri ca să găsesc o cafea”, a povestit ea. „Și, cum sunt epuizată din cauza diferenței de fus orar, cafeaua este salvarea mea”.