Sursa foto: colaj foto Facebook
Sărbătorile au trecut, iar acum, volens-nolens ne întoarcem la „oile noastre”, reluând lucrurile de unde au fost lăsate. Adică, la ziua de 30 decembrie 2024, de la așa-zisa „ordonanță trenuleț”, dată în penultima zi a anului trecut, de către Guvernul Marcel Ciolacu 2.
Ordonanța cu pricina readuce la loc de cinste „taxa pe stâlp”, introdusă de fostul premier Victor Ponta în anii 2015-2017, după care a renunțat la ea, când a ajuns la concluzia că mai mult a stricat lucrurile bune, decât să aducă mai mulți bani la buget.
Dacă taxa pe stâlp a lui Ponta era de 1,5%, cea nouă, a Guvernului Ciolacu, este de 1%. Până aici, lucrurile sunt clare și de aici încolo începe incertitudinea care afectează azi întregul mediu privat.
În momentul de față, nu se știe clar, cine va plăti „taxa pe stâlp”. Textul ordonanței precizează doar că această taxă se aplică „persoanelor juridice cu sediul social în România”.
Concluzia este evidentă: guvernul a dat o ordonanță, iar acum are la dispoziție 3 luni pentru a elabora normele de aplicare a acesteia. În principiu, în aceste 3 luni, ar trebui consultate toate industriile afectate de acest nou impozit.
Agricultura este, din capul locului, unul dintre principalele domenii vizate de ordonanța trenuleț. Pe lângă taxa de stâlp, ordonanța mai prevede și eliminarea facilităților pentru agricultură. Adică, după ce că erau probleme foarte mari cu forța de muncă, de acum încolo, problemele vor fi și mai mari.
Consumul intern de vin a intrat la apă! Începând din 2022, s-a înregistrat o scădere de 27,7%!
Surprinzător, o situație aparte o reprezintă cea din viticultură, care deja se află într-o criză profundă și este departe de a se încheia.
Problemele viticulturii românești încep de la fragmentarea terenurilor viticole, ceea ce îngreunează mecanizarea și eficientizarea producției, întrucât majoritatea plantațiilor sunt mici.
Urmează apoi lipsa investițiilor și infrastructurii moderne, pentru transport și depozitare, promovare insuficientă, forță de muncă insuficientă și necalificată, schimbările climatice, care duc la necesitatea implementării sistemelor de irigații, ceea ce înseamnă costuri suplimentare.
Viticultura românească trebuie să facă față și unei balanțe comerciale nefavorabile, întrucât România importă mai mult vin decât exportă, ceea ce reflectă o slăbiciune în promovarea produselor autohtone pe piețele externe. Ca dovadă că în 2023, importurile de vin au fost de aproape 4 ori mai mari decât exporturile.
La toate aceste probleme, se adaugă o tendință nouă, venită din partea consumatorilor, care indică o schimbare în preferințele consumatorilor români, în ceea ce privește băuturile alcoolice: consumul de vin scade, în favoarea berii. Conform datelor oficiale ale INS, consumul de vin, începând din 2022, a înregistrat o scădere de 27,7%, ajungând la 4,3 milioane de hectolitri. Conform datelor INS, un român consumă, în medie, 23,7 litri de vin pe an, cu o preferință majoritară pentru vinurile albe.
Chiar și în aceste condiții vitrege, România rămâne al șaselea producător european în ciuda secetei, cu 4,6 milioane hectolitri, după un avans de aproximativ 4% în 2022, potrivit estimărilor Organizației Internaționale a Viei și Vinului.
România are o suprafață totală cultivată cu viță-de-vie de aproximativ 180.000 de hectare și este pe locul 5 în Uniunea Europeană după suprafața viticolă, după țări precum Spania, Italia, Franța și Portugalia. În 2023, România a produs aproximativ 4,4 milioane de hectolitri de vin, marcând o creștere de 15% față de 2022 și consolidându-și poziția de al șaselea producător de vin din Europa.
Bogdan Pleșoianu: „Din fericire, cred că nu ne încadrăm și la această taxă de stâlp. Asta mai lipsea”
În aceste condiții, am vrut să aflăm cât de mult va fi afectată viticultura de taxa pe stâlp, dar și de eliminarea facilităților pentru agricultură.
Bogdan Pleșoianu, director executiv Domeniul Bogdan Crama, a declarat pentru G4Food, că îi va afecta pe partea de agricultură și că doar partea de producție și distribuție nu va fi afectată.
„Sigur că ne afectează pe partea de agricultură, pentru că ne cresc costurile pe partea de salarii. Avem 25 angajați, dintre care, în agricultură lucrează 19 angajați și aici ne afectează, la salarii.
Fiind o industrie cu un adaos foarte mic, unde fiecare cheltuială contează foarte mult, este evident că anularea aceasta a facilităților ne afectează pe toți.
Din fericire, cred că nu ne încadrăm și la această taxă de stâlp. Asta mai lipsea”, spune Bogdan Pleșoianu.
Bogdan Anghel: „Vinul se bea la petrecere, dar ce te faci când se taie și petrecerea?”
Bogdan Anghel, Licorna Winehouse, de la Podgoriile Dealu Mare, afirmă, pentru G4Food, că orice eliminare a unei facilități îi afectează foarte mult: „Orice fel de eliminare a unei facilități ne afectează. Viticultura este într-o criză continua, din 2020, încoace. Noi, cum facem struguri de vin, ne afectează și pe partea comercială.
Presiunea vine din mai multe părți: odată din zona de vie, care produce strugurii, și odată zona de cramă, care produce vinul din struguri. Pe zona de vie, orice fel de facilitate care dispare, este adăugată la costuri. În plus, cu cât ești mai mic, cu atât nu-ți permiți o industrializare.
Dacă mai crește și salariul minim si dispar și facilitățile, atunci, practic, strugurii devin dintr-o dată, mai scumpi.
O altă presiune este dată de schimbarea climatică: de pildă, anul trecut, când a fost secetă, am produs undeva la 30% din ceea ce produceam, în mod normal. Pentru că a fost secetă, cei de la minister au scos protecția cu racheta antigrindină. Acum, anul acesta, ne e frică de faptul că ne va lovi grindina. Ne afectează orice schimbare legislativă, dar ce mai contează la valul acesta de probleme”, spune Bogdan Anghel.
Cât privește taxa pe stâlp, sursa citată ne mărturisește că este un subiect care îi este neclar:
„Încă îmi este neclar. Dumneavoastră îmi puteți spune dacă statul mă va taxa pentru voltaice (pentru că am un parc de 150kw, făcut pe fonduri)? Că eu nu știu, până acum, dacă voi fi sau nu taxat. Dacă ne taxează și pentru drumuri, atunci este rău, că toată lumea are drumuri de acces. Drumuri am, dar irigare nu am. Asta ar mai lipsi să ne taxeze și cu încă o taxă de stâlp!”, spune revoltat, Bogdan Anghel, de la Podgoriile Dealu Mare.
„Viticultura este deja într-o criză majoră, o criză care îți vine din consum, din cost și din lipsa forței de muncă”
El știe că va urma un greu, mai greu chiar și decât anul trecut, iar analiza sa, făcută la foc automat, spune multe, chiar și pentru un necunoscător al domeniului:
„Viticultura este deja într-o criză majoră, o criză care îți vine din consum, din cost și din lipsa forței de muncă. Viticultura produce un produs scump, pentru că nu ai forță de muncă, încă nu este accizat (vinul are acciza zero), iar tendința de consum a vinului este în scădere. În perioada de criză, cum se anunță acest an, oamenii taie din lucrurile care nu-s necesare. Ori, vinul se bea la petrecere, dar ce te faci când se taie și petrecerea?”.
