foto: pexels.com
Carne, pește, cartofi, alte legume, rădăcinoase, fasole și alte leguminose, orez și alte cereale, paste, supe și ciorbe, mâncăruri scăzute, sarmale, chiar și deserturi. Cu mici excepții, se poate găti aproape orice într-o oală sub presiune. Spre deosebire de metodele obișnuite de gătit, oala sub presiune are foarte multe avantaje: reduce foarte mult din timpul de gătire, iar consumul de energie este mult mai redus, pentru că presiunea interioară face ca temperatura să ajungă la 120 de grade însă cu un input caloric dinspre exterior mult mai mic. Totodată, acest sistem face ca alimentele să își păstreze mai bine aroma și nutrienții. Una peste alta, o oală sub presiune este una aliat de nădejde și cine nu i-a descoperit încă virtuțile nu știe cât pierde.
Cum este costruită și când a fost inventată oala sub presiune
Pare foarte mult apanajul modernității oala sub presiune, la noi în România începuseră să circule prin anii 80 aceste tip de oale provenite din Ungaria – o marcă ce a supraviețuit până azi, Kukta. Dar ele au fost inventate cu mult mai mult timp în urmă, de către fizicianul francez Denis Papin, în secolul al XVII-lea. Era o formă primordială, desigur, iar prima dintre cele moderne, pe care le știm astăzi, a fost brevetată în 1953.
Astăzi, o oală sub presiune bună de 2-3-5 l are un preț mediu în jurul a 50 de euro, pe platformele mari de ecommerce. Sunt și branduri mai scumpe, dar și unele produse no name mai ieftine. Există și modele de ultimă generație cu manometru, care indică nivelul presiunii interne.
De facto, oalele sub presiune nu sunt altceva decât strămoșul multicooker-elor contemporane, ajunse deja la a doua generație. Cu diferența că folosesc, toate, curentul electric.
Indiferent de marcă, cele moderne sunt costruite în mod similar și au același principiu de funcționare:
-un recipient din oțel inoxidabil (preferabil celor mai noi din aluminiu) – oala propriu-zisă
-o supapă de lucru, care permite evauarea vaporilor când crește presiunea, cea care „fluieră”
-o supapă de siguranță, care este de facto o supapă de rezervă, în cazul extrem în care prima se blochează (principiul redundanței)
Cum se folosește oala sub presiune
Se adaugă întotdeauna o parte de lichid și restul ingredientelor pe care vrem să le gătim, în funcție de rețetă. Cu condiția să nu umplem niciodată oala mai mult de 2/3.
Se închide ermetic capacul, asigurându-ne că este blocat corect.
Se așează pe o flacără mai mare până când supapa începe să „fluiere” și să elimine vapori. Apoi se reduce flacăra la minim, și din acel punct începem să calculăm timpul de gătire.
Când acest timp a trecut, oprim flacăra și deschidem ușor supapa de eliberare, cu atenție, pentru că vaporii sunt încă foarte fierbinți. Alternativ, putem aștepta puțin și abia apoi să o ridicăm.
Este posibil să ridicăm capacul doar atunci când presiunea din interior a revenit la normal.
Timpul de gătire al diferitelor alimente nu este o constantă, diferă în funcție de mărimea și materialul din care este costruita oala, de cantitatea de lichid, de tipul de aliment și, dacă vorbim de carne, de frăgezimea ei. Fiecare producător include în manualul de utilizare timpi indicativi pentru toate tipurile de alimente, dincolo de care fiecare își face propriile experiențe.
Însă, în linii mari, chiar și cea mai bătrână găină cu carnea tare fierbe în mult mai puțin de o oră. Sau fasolea, în nu mai mult de un sfert de oră, dacă am ținut-o la înmuiat în apă, iar cartofii în circa cinci minute. În principiu, o supă sau o mâncare oarecare nu poate avea nevoie de mai mult de un sfert de oră – dacă e și carne la mijloc, se fierbe înainte, ca și atunci când folosim o oală obișnuită.
Ce nu se gătește în oala sub presiune
Este mai puțin indicat să o folosim pentru câteva tipuri de alimente:
-legume cu frunze verzi, care sunt mai delicate, cum e spanacul, ștevia, dovleceii, broccoli
-lapte, pentru că produce spumă excesivă
-carne prea slabă, pentru că riscă să devină prea dură, în absența grăsimii și a colagenului
-alimente în ambalaje sigilate
-alimente prea uscate, fără lichid suficient – de ținut cont că trebuie să adăugăm de la început cantitatea corectă de lichid, nu putem ridica prea des capacul
Reguli pentru a folosi oala sub presiune în siguranță
Sunt puține reguli, în realitate, pentru că siguranța ține exclusiv de starea de funcționare a valvelor și de cantitatea de lichid din ea.
Prima regulă esențială este să ne asigurăm că supapele funcționează corect și nu sunt blocate. Iar asta se realizează demontându-le atunci când o spălăm și curățându-le, e o chestiune de foarte puține minute.
A doua este aceea de a nu umple mai mult de 2/3 din volum, lichid plus restul de alimente.
Se asemenea, sunt de evitat alimentele care fac multă spumă, precum laptele.
O rețetă simplă de mâncare de mazăre și orez la oala sub presiune
100 g mazăre congelată
100 g orez asiatic sau oricare
1 ceapă
1 morcov
1 tulpină de țelină
2 linguri de pastă de tomate
1 foaie de dafin
sare, piper
2 linguri de ulei
1 l apă
Se sotează întâi amestecul de ceapă, morcov și țelină tocate mărunt cu ulei.
Se adaugă apoi orezul clătit în apă și mazărea congelată, se amestecă toate preț de un minut, două, la foc mediu.
Se completează cu pasta de tomate, sare, piper și frunza de dafin, apoi cu apa în cantitate de 1l.
Se închide cu capacul, se lasă flacăra la mic atunci când începe să iasă aburi prin supapă.
Din acel moment, sunt suficiente 10 minute. Cantitățile corespund la două porții medii de mâncare.
Sugestie: cu același adaos aromatic inițial și folosind puțin vin, încercați să gătiți circa 20 de minute o bucată de pulpă de porc cu os. Sau chiar de vită.
