Viitorul securității alimentare în Europa: Mai puțină carne în farfurii și o tranziție către o dietă predominant bazată pe plante, arată un raport citat de POLITICO

Europa se confruntă cu o schimbare radicală a priorităților în ceea ce privește securitatea alimentară și protejarea mediului. Un nou raport al prestigioasei Universități de Agricultură Wageningen recomandă o reducere a efectivelor de animale și o tranziție către o dietă predominant bazată pe plante. Această schimbare majoră vine ca un răspuns la problemele de mediu și economice cauzate de politicile agricole actuale, dar și la nevoia tot mai mare de sustenabilitate, notează Politico.

Sicco Mansholt, primul comisar european pentru agricultură, a stabilit în 1962 Politica Agricolă Comună (PAC), menită să asigure alimente accesibile și să sprijine veniturile fermierilor. Cu toate acestea, în timp, PAC a condus la degradarea solului, poluarea apelor și pierderea biodiversității. Subvențiile bazate pe producție au generat surplusuri masive de produse, cunoscute ca „lacuri de vin” și „munți de unt”, deseori distruse sau exportate în piețele externe. Astăzi, PAC a fost ajustată pentru a fi mai ecologică, însă încă nu reușește să reducă emisiile de gaze cu efect de seră și declinul speciilor.

Conform raportului prezentat la conferința anuală „Mansholt Lecture”, există patru concluzii esențiale despre agricultura europeană și provocările ei:

1. Europa poate fi autarhică, dar nu fără costuri

Politicienii europeni sunt tot mai îngrijorați de securitatea alimentară, în special de dependența de importuri pentru anumite produse agricole. De fapt, Europa este destul de autosuficientă, importând doar 10% din necesarul său alimentar, un procent redus comparativ cu alte sectoare. Totuși, problema reală nu este disponibilitatea alimentelor, ci accesibilitatea acestora. Pentru a scădea costurile de producție, Europa depinde de anumite produse volatile precum hrana pentru animale, îngrășăminte și energie.

„Uniunea Europeană ar putea produce suficientă hrană… pentru a-și hrăni populația, cu condiția să fie crescută producția de culturi proteice și oleaginoase”, menționează raportul. În acest sens, Strategia UE privind Proteinele urmărește să crească producția de soia în țări precum Italia și Franța.

2. Mai puțină carne în farfurii pentru un viitor sustenabil

O problemă majoră o reprezintă faptul că 60% din culturile din Europa sunt dedicate hrănirii animalelor. „Această proporție este enormă. Dacă e nevoie de mai mult spațiu de manevră, poate aici este soluția”, a declarat Harriette Bos, cercetător senior la Wageningen. Rapoartele sugerează că populațiile de animale ar trebui reduse drastic, iar consumul de carne roșie, în special, să fie diminuat.

Industria animalelor este responsabilă pentru 85% din emisiile agricole din UE, iar lipsa de reglementări stricte a permis fermierilor să evite măsurile dure de mediu. În plus, raportul subliniază că europenii consumă în medie cu 40% mai multe proteine decât este recomandat, ceea ce poate crește riscul de boli cardiovasculare și cancere.

3. Alimentația nu este doar o alegere individuală

Deși noul comisar european pentru agricultură, Christophe Hansen, susține că alegerea alimentelor este una personală, experții de la Wageningen sunt de altă părere. „Reticența de a interveni în alegerile alimentare contrastează puternic cu utilizarea strategiilor de preț pentru a reduce cererea de [combustibili fosili], tutun și alcool”, se precizează în raport. Introducerea unor taxe pe carne, cum se plănuiește în Germania, ar putea fi o soluție teoretic viabilă, dar cu un risc politic mare. O variantă mai subtilă ar fi reechilibrarea subvențiilor și susținerea producției sustenabile.

4. Spre o agricultură circulară și mai puțin industrializată

Raportul propune o „viziune alternativă pentru creșterea animalelor”, în care efectivele de animale să fie reduse și plasate în zone nefertile pentru culturi sau lângă surse de deșeuri industriale, astfel încât animalele să fie hrănite cu produse secundare și „materii prime”. În această abordare circulară, rolul principal al animalelor ar fi de a transforma resursele non-alimentare în hrană.

„În această abordare circulară, rolul principal al animalelor ar fi de a converti aceste fluxuri de hrană nefolosibile pentru oameni, cu numărul de animale într-o regiune determinat de disponibilitatea acestor resurse”, specifică raportul.