foto: pexels.com/@Nadin Sh
Creșterea costurilor de producere a ramenului conduce la scumpirea pentru clientul final a acestei mâncări naționale japoneze, antrenând poziționări politice care pot schimba actuala configurație a puterii politice din Japonia, în urma alegerilor programate pentru duminică, 26 octombrie.
Taisei Hikage este unul din numeroșii producători și vânzători de ramen din Tokyo. Micul antreprenor duce o bătălie aproape pierdută: nu pentru a atrage clienți, ci pentru a ține sub control prețul pe care îl percepe pentru ramen, din cauza creșterii neîncetate a costurilor ingredientelor și combustibilului, notează Reuters.
( Ramenul este un fel de mâncare japonez care constă din tăiței, de obicei din făină de grâu, serviți într-un bulion aromat, preparat pe bază de carne sau pește, cu diverse ingrediente, cum ar fi legumele, ouă fierte, sosul de soia, etc. )
De când și-a deschis magazinul în vestul capitalei, în urmă cu un an și jumătate, Hikage, în vârstă de 26 de ani, a majorat de trei ori prețurile din meniu, dar încă se luptă cu creșterea costurilor. Cel mai bine vândut „Ramen special” al său a crescut cu 47%, fiind vândut cu 1 250 de yeni (8 dolari).
„În mod tradițional, magazinele de ramen trebuiau să ofere ceva ieftin și gustos”, a declarat Hikage în timp ce amesteca în oalele mari de bulion și scălda tăițeii în apa fiartă. „Nu mai este o mâncare ieftină pentru publicul larg”.
Problemele cu care se confruntă vânzătorii de ramen – un număr record de operatori de magazine urmează să dea faliment în acest an – reflectă criza costului vieții, care a devenit o problemă majoră pentru consumatorii chemați la urne la alegerile generale de duminică ( 26 octombrie ) din Japonia.
Partidul Liberal Democrat de guvernământ al prim-ministrului Shigeru Ishiba, un fanatic al ramenului, și partidele de opoziție au promis diverse măsuri pentru a compensa creșterea costurilor pentru întreprinderi și gospodării.
Aceste eforturi de a controla creșterea prețurilor, într-o țară care iese din decenii de deflație, ar putea influența alegerile, în care sondajele de opinie arată că PDL – care a condus Japonia aproape toată perioada postbelică – ar putea pierde majoritatea parlamentară.
Hikage, care a declarat că va fi prea ocupat să lucreze în restaurantul său pentru a vota, speră că învingătorii vor lua în considerare introducerea de subvenții pentru a compensa creșterea costurilor.
Tăițeii săi premiați rămân la mare căutare în ciuda creșterilor repetate de prețuri, cu cozi lungi în fața magazinului său zi și noapte.
Unii dintre concurenții săi nu o duc la fel de bine: 49 de operatori de magazine de ramen cu datorii de cel puțin 10 milioane de yeni au dat faliment în primele șapte luni ale anului, pe cale să depășească recordul din 2020 de 54 de falimente, potrivit firmei de cercetare a creditelor Teikoku Databank.
Hikage se mândrește cu faptul că folosește în principal ingrediente naționale, însă multe restaurante de ramen se bazează foarte mult pe materiale importate, cum ar fi făina pentru prepararea tăițeilor.
Costurile de import ale Japoniei au crescut pe măsură ce yenul s-a scufundat. Moneda a atins anul acesta cel mai scăzut nivel din ultimii 34 de ani în raport cu dolarul și se luptă să recupereze teren. De asemenea, creșterea prețurilor energiei și ale cerealelor, provocată de războiul Rusiei în Ucraina, precum și creșterea costurilor cu forța de muncă au dus la creșterea costurilor pentru magazinele de ramen.
Situația dificilă a magazinelor de ramen din Japonia ilustrează o tendință mai largă, pe măsură ce companiile care nu reușesc să se adapteze la era inflației dau faliment.
Falimentele la nivel național în cele șase luni până în septembrie au crescut cu 18,6% față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 4 990 de cazuri, un număr record fiind cauzat de inflație, a declarat Teikoku Databank.
„La fel ca magazinele de ramen, companiile care oferă bunuri și servicii care sunt solicitate transferă costurile în prețurile produselor și își văd vânzările crescând. Cei care se străduiesc să transfere costurile mai mari sunt eliminați”, a declarat Toshihiro Nagahama, economist șef executiv al Dai-ichi Life Research Institute.
Dar Nagahama a spus că tendința politicienilor de a acorda măsuri de sprijin pentru a câștiga voturi poate fi contraproductivă pe termen lung.
„Dacă sunt menținute în viață prea multe firme „zombie”, sau companii care nu pot crește productivitatea sau salariile, acestea ar putea fi o povară pentru economia japoneză”, a spus el.
Deocamdată, Hikage a declarat că se va concentra pe servirea de mâncăruri de calitate și speră ca alegerile să aducă un fel de schimbare pozitivă.
„Sarcina noastră acum este să rezistăm și să ne concentrăm să oferim ceva delicios, cu capetele plecate în fața clienților”, a afirmat el.
(1 $ = 152,6300 yeni)
