Cum panis. Companaticum numeau latinii tot ceea ce se servea alături de pâine. O formă modernă de companatico: schiacciata cu prosciutto și cașcaval. O rețetă ideală și pentru studenți

schiacciata foto: blog.giallozafferano.it/valeriaciccotti

Sunt două alimente care se servesc în mod tradițional alături de pâine prin definiție în Italia, salumi – din care face parte și prosciutto la loc de cinste, și brânzeturile, multe, nenumărate. Companatico i se spune astăzi, companaticum, în antichitatea romană. O formulă care dă măsura importanței pâinii în alimentația de ieri și de azi.

Dar dacă preferăm o formulă puțin mai elaborată a aceleiași combinații,  mai ales azi, de ziua pâinii, putem întinde două foi din același aluat de pâine și închire între ele cateva felii de prosciutto cu brânză sau doar una dintre ele. Iar o variantă prescurtată a acestei versiuni o reprezintă cea în care folosim pasta matta sau crazy dough  – un fel de shortcut gastronomic salvator pentru că e un aluat rapid și nu trebuie lăsat la dospit.

Odată preparat acest aluat din 250 g făină, 150 g apă, 40-50 g ulei și sare, restul e simplu. Mai avem nevoie de circa 100 g prosciutto sau șuncă de Praga sau felii de bacon și 100 g cașcaval. Eu am folosit scamorza italiană, care are exact aceeași consistență și se topește la cald.

La origine, acest tip de preparat rapid se numește schiacciata fiorentina, dar se prepară în toate zonele de la nord la sudul Peninsulei. Poate fi și cu acest aluat rapid, poate fi și cu aluat de pâine, de pizza sau de focaccia.

Procedeu

Aluatul obținut se împarte în două jumătăți egale și se întind două foi subțiri și rotunde – aceste cantități sunt potrivite pentru o tavă de 28cm diametru, ies de grosimea potrivită.

Se așează în tavă primul strat, se adaugă feliile de prosciutto sau șuncă și cașcavalul felii foarte subțiri sau mai bine ras.

Se adaugă deasupra cealaltă foaie de aluat.

Se închide pe margini cu furculița sigilând bine să nu curgă brânza. Se fac ici colo câteva găuri cu furculița, ca să poată ieși aerul și să nu se umfle: schiacciare se traduce cu a strivi, a apăsa. Este un preparat care prin definiție plat, nu trebuie să se umfle.

Se coace circa 10-15 minute la 200 de grade, eventual întorcând pe ambele părți, în funcție de particularitățile cuptorului. Se stropește, de preferat, cu puțin ulei și o adiere de oregano înainte de coacere.

Se servește cald și se poate conserva maxim o zi, însă când e abia scos din cuptor e preferabil.

Nu e nevoie de perfecțiune în formă, dacă timpul e limitat, importantă e dorința de a face, efortul depus, timpul dedicat și masa, ideal, împreună.

Avem deja carbohidrați, proteine și ceva grăsimi. Pentru o masă echilibrată, este ideal să asortăm o felie sau două de schiacciata cu o salată verde sau de crudități.

Notă: dacă se rupe aluatul într-un punct, așa cum mi s-a întâmplat mie din viteză – se poate întâmpla oricui, se peticește cu o bucățică recuperată dintr-o margine.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *