Oțetul este chiar atât de sănătos pentru organism? / Dieteticienii spun că toate tipurile de oțet sunt făcute din carbohidrați și conțin aceeași cantitate de acid acetic și pot contribui la reducerea colesterolului, tensiunii și glicemiei și susțin slăbirea/ Secretul este să iei doar două linguri pe zi, diluat în apă

Oțetul de mere se bucură multă atenție, dar este chiar cel mai sănătos? Dieteticienii explică, potrivit today.com, care sunt, cu adevărat, beneficiile pentru sănătate ale oțetului.

Oțetul, cu gustul său acrișor și aroma ascuțită, este o vedetă versatilă din bucătărie. Poate aroma și conserva alimentele, oferind, în același timp, și potențiale beneficii pentru sănătate.

Deoarece oțetul poate spori gustul alimentelor, fără a adăuga multe calorii, este considerat unul dintre cele mai sănătoase condimente și ingredientul principal al unuia dintre cele mai sănătoase sosuri de salată, vinegreta.

Mai mult, oțetul de mere este chiar o parte importantă a dietei mediteraneene, care este sănătoasă pentru inimă, potrivit nutriționistei Carol Johnston, profesor de nutriție la Universitatea de Stat din Arizona, care studiază utilizarea medicinală a oțetului.

„Interesant despre oțet este că e prezent în toate culturile din lume. Este peste tot și este ieftin. Deci este un adjuvant perfect și sănătos pentru dieta ta”, spune Johnston.

Oțetul de cidru de mere beneficiază de multă atenție, dar există și alte opțiuni dintre care să alegeți, inclusiv balsamic, vin alb, vin roșu, oțet de orez și de malț.

Toate tipurile de oțet sunt făcute din carbohidrați

Oțetul este produsul unei duble fermentații. Procesul începe cu un produs alcoolic obținut prin fermentarea glucidelor conținute în mod natural, cum ar fi vinul sau cidrul. Toate oțeturile sunt fermentate dintr-o sursă de carbohidrați, în general fructe precum strugurii sau merele, sau alți carbohidrați precum orezul, spune Johnston.

Când băutura alcoolică este expusă bacteriilor din aer, este fermentată din nou, în timp, și se formează acid acetic. Acesta este ceea ce dă oțetului gustul acid.

Oțetul a fost folosit ca și condiment și conservant alimentar încă din antichitate, spune Elisabetta Politi, dietetician la Centrul Duke Lifestyle and Weight Management din Durham, Carolina de Nord.

„Acidul acetic din oțet previne descompunerea, prin creșterea acidității alimentelor, ceea ce face dificilă proliferarea bacteriilor”, spune Politi.

Tot oțetul folosit pentru gătit conține aproximativ 5% acid acetic, care este ingredientul său definitoriu, spune Johnston.

Oțetul poate ajuta la controlul zahărului din sânge, dar nu renunțați la medicamentele pentru diabet

Consumul de oțet, înainte de a mânca o masă bogată în carbohidrați, a redus glicemia la persoanele cu rezistență la insulină sau diabet de tip 2, a observat ea în propriile investigații.

Se poate întâmpla, deoarece acidul acetic din oțet blochează enzimele care digeră amidonul, ceea ce duce la eliberarea de mai puțină de glucoză în sânge, spune Johnston. Oamenii care urmează în mod tradițional dieta mediteraneană scufundă, adesea, pâinea în sos de vinaigretă.

Ea recomandă să beți una până la două linguri de oțet diluat în 200 – 240 ml de apă, la prânz și cină.

„Acest lucru nu înseamnă că renunțați la medicamentele pentru diabet. Oțetul este doar o terapie adjuvantă”, avertizează Johmston.

Asociația Americană de Diabet nu recomandă utilizarea oțetului pentru controlul glicemic, adaugă Politi, care este consilier  în diabet.

Oțetul poate ajuta la scăderea colesterolului și a tensiunii arteriale

Dovezile „par să cântărească destul de mult în favoarea oțetului” atunci când vine vorba de scăderea colesterolului și a tensiunii arteriale, spune Johnston.

„Există mai multe rapoarte care arată reduceri – nu reduceri drastice, dar semnificative, ale colesterolului și tensiunii arteriale”, adaugă Johnston.

Oțetul are efecte antiinflamatorii/Cu cât oțetul este mai închis la culoare, cu atât are efect mai puternic

Deoarece oțetul este, adesea, făcut din fructe, acesta conține polifenoli – compuși din plante care sunt antioxidanți puternici. Cu cât oțetul este mai închis la culoare, cu atât sunt mai mulți polifenoli și are efect mai puternic, spune Johnston.

Antioxidanții pot preveni deteriorarea celulelor și ar putea reduce riscul de boli inflamatorii, cum ar fi cancerul.

„Dar strugurii (proaspeți) au mult mai mulți polifenoli decât oțetul de vin roșu. Deci, dacă scopul tău este să obții mai mulți dintre acești polifenoli, ar trebui doar să mănânci fructele sau să bei sucul”, precizează Johnston.

Oțetul îmbunătățește sănătatea intestinului, fiind bogat în probiotice

Când ingerați oțet, ingerați postbiotice, substanțele chimice produse de bacteriile bune din intestin, care au efecte sănătoase, spune Johnston.

Oțetul te poate ajuta să slăbești?

Există dovezi discutabile cu privire la faptul că oțetul ajută la pierderea în greutate.

„O ipoteză este că oțetul poate ajuta la întârzierea golirii gastrice, în timp ce alta este că influențează metabolismul grăsimilor, dar nici una nu a fost dovedită. Oțetul poate avea un efect modest asupra pierderii în greutate, împreună cu exercițiile fizice și alimentația sănătoasă”, spune Politi.

Oțetul de mere a fost studiat cel mai mult pentru posibilele beneficii privind scăderea în greutate, dar nu a condus în mod constant la o pierdere în greutate semnificativă și durabilă pentru diferite grupuri de oameni, adaugă Politi.

Oțetul poate reduce pofta de mâncare, dar orice pierdere în greutate sau pierdere de grăsime corporală care provine din consumul său ar fi foarte graduală, spune Johnston.

Care tip de oțet este cel mai sănătos?

Acidul acetic din oțet este cel care oferă cele mai multe dintre beneficiile pentru sănătate, iar toate tipurile de oțet utilizate pentru gătit conțin aproximativ aceeași cantitate de acid acetic, spune Johnston.

Deci, din această perspectivă, toate oțeturile sunt sănătoase atunci când sunt folosite în cantitate mică, doar pe post de condiment, spune Politi.

Oțetul balsamic este alegerea de top dacă sunteți în căutarea unei opțiuni de supermarket cu cei mai mulți polifenoli; oțetul de vin roșu este pe locul doi, din acest punct de vedere, adaugă Johnston.

„Procesul de fermentație (balsamic) este mai concentrat – concentrând produsul real din struguri. Deci, pentru că este mai mult un proces de fermentație concentrat, obțineți mai mulți polifenoli”, explică Polini.

Oțetul de rodie și oțetul de mure sunt mai greu de găsit, dar sunt și pline de polifenoli, potrivit unui studiu din 2023.

Urmele nutritive din oțet reflectă „produsul lor părinte”, astfel încât oțetul de mere are mai mult un profil asemănător merelor, în timp ce oțetul de vin are unii agenți bioactivi găsiți în struguri, spune Johnston.

Cât de mult oțet este sigur pentru consum?

Dacă îl bei, nu depăși una-două linguri de oțet diluat în 220-340 ml de apă, recomandă dieteticienii. Sau diluați-l cu alimente, folosindu-l într-un dresing sau adăugându-l peste o salată.

„Numai oțetul, simplu, vă poate deteriora smalțul dinților, așa că nu-l lăsați în gură și clătiți-vă gura cu apă plată după ce îl beți”, ne sfătuiește Politi.

Consumul de oțet diluat printr-un pai poate ajuta la minimizarea expunerii dinților la contactul direct cu el, adaugă Johnston. Dar, atenție, pentru că va irita orice leziuni din gură sau esofag, așa că acele persoane care au astfel de probleme ar trebui să evite oțetul.