foto pexels.com/@Adrian Dorobanțu
Un comunicat publicat miercuri, 28 august, pe pagina de Facebook a Patronatului Comercianților și Transportatorilor de Animale (PCTA) relevă o informație interesantă: Laboratorul de referință al Uniunii Europene de la Paris a confirmat că în România este activ virusul Pestei Micilor Rumegătoare și, în urma genotipării acestuia, a rezultat că este virusul care evoluează în Sudan.
Informația a fost dezvăluită în cadrul întâlnirii dintre Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și mai mulți reprezentanți ai sectorului ovin și exportatori din România, desfășurată miercuri, 28 august, în contextul evoluției îngrijorătoare a Pestei Micilor Rumegătoare și al suspendării fluxurilor comerciale către clienții din zona musulmană, deși statul român nu a interzis oficial exportul de ovine vii, decizia fiind a partenerilor comerciali.
Rezultatele analizelor efectuate de Laboratorul de la Paris, inclusiv informația despre patternul sudanez al virusului activ în România, ar fi trebuit comunicate public de ANSVSA, pe site-ul instituției. Noi, jurnaliștii, le-am fi preluat, firește, în beneficiu public. Le-ar fi cunoscut și un număr mai mare de crescători de ovine, mulți dintre ei îndoindu-se de faptul că virusul PMR este activ în România.
Îndoiala aceasta a dus la situația în care un șef de asociație (Gheorghe Dănulețiu, cunoscut sub numele de „Ghiță Ciobanu”) a mers cu un medic veterinar și cu un jurist la o fermă din județul Timiș pentru a preleva o probă de sânge, în paralel cu probele prelevate oficial. Există o doză uriașă de neîncredere în realitatea acestei molime, care complică și mai mult demersurile de eradicare a acesteia.
Între timp, ANSVSA a obosit pare-se în a păstra un ritm constant în comunicarea publică despre PMR. Despre întâlnirea din 28 august a comunicat pe Facebook câteva banalități în consacratul limbaj de lemn al instituțiilor publice: „ne-am văzut, am vorbit, am analizat etc”. Nimic concret.
ANSVSA încă nu a oferit un răspuns sau mai multe ipoteze privind modul în care virusul ar fi putut pătrunde pe teritoriul României. În 2018, când Pesta Porcină Africană a izbucnit în județul Tulcea de unde s-a răspândit în toată țara, ANSVSA a explicat rapid că boala a fost adusă de mistreți care au trecut Dunărea dinspre Ucraina și au intrat în contact cu porcii domestici lăsați liberi în Delta Dunării.
Acum când Pesta Micilor Rumegătoare se extinde (sunt deja 62 de focare), ANSVSA nu oferă niciun răspuns, deși boala evoluează de peste o lună.
Să fie oare din cauză că nu mai sunt la mijloc vectori de propagare care nu se află în responsabilitatea autorității (oameni, mistreți, țânțari etc.), ci noua molimă se transmite de la oaia/capra bolnavă la surata sănătoasă, iar animalele bolnave ar fi putut intra în țară, cu precădere, prin Posturile de Control la Frontieră, acolo unde se află medicul veterinar oficial (angajat DSVSA), obligat de legislația europeană să verifice fizic fiecare animal care vine din afara țării?
Un raport al Comisiei Europene publicat recent arată „deficiențe și neajunsuri” în controlul oficial al loturilor de animale intrate pe teritoriul UE prin PCF-uri. ANSVSA a invocat „lipsa de resurse și de oameni”.
Iată, sistemul românesc de control la frontieră nu e unul etanș, are „spărturi”, pe unde pot intra animale vii bolnave.
Nu zic că asta s-a întâmplat în mod real, nu dețin dovezi în acest sens, dar sunt date reale care conduc la ipoteza că s-ar fi putut întâmpla acest lucru în cazul Pestei Micilor Rumegătoare.
Cel mai grav lucru nu este însă că nu știm încă originea virusului. Faptul că virusul este cel care evoluează și în Sudan este un amănunt interesant pentru ancheta epidemiologică. ANSVSA e pusă în situația să descifreze legătura aceasta virală dintre Sudan, o țară cu un regim militar prieten cu regimul Putin, și România. Cum a ajuns virusul din țara africană, la fermele comerciale din Tulcea și Timiș? Pe ce căi?
Fără să fiu conspiraționist, cel puțin nu din tagma celor care dau vina pe Uniunea Europeană, întreb totuși dacă nu e de luat în seama și ipoteza unei mâini criminale din direcția opusă, cea a unui stat ostil României și Uniunii Europene. În acest caz, obiectul investigației depășește atribuțiile ANSVSA. Alte instituții ar trebui să se ocupe de caz, dacă acceptăm ipoteza unui act de sabotaj. Dacă a fost aruncat în aer un depozit de muniții (Cehia, 2014), de ce nu ar fi fost introdusă și o molimă? Ar fi imposibil? Vă rog să acceptați aceste presupuneri măcar pentru diversificarea teoriilor conspirațiilor: dacă unii susțin unidirecțional că Uniunea Europeană pune molime la cale, de ce nu ar fi invitați să își întoarcă capul și în altă parte, existând destule motive să facă asta.
Cel mai grav lucru, acut, este că exporturile de ovine vii au fost sistate de clienții tradiționali, Iordania și Arabia Saudită, dar și de alte state. De trei săptămâni, nicio oaie vie nu a părăsit teritoriul țării către state terțe, din afara Uniunii Europene, deși exportul nu este interzis oficial. Pur și simplu, partenerii comerciali nu mai cumpără animale vii din România.
Efectul economic în ferme este unul devastator pe moment: mieii ținuți până acum la îngrășat/finisare rămân la bază (unii au mii de animale), fapt care implică cheltuieli masive neprevăzute. Seceta a afectat și sursele de furajare, fapt care conduce la o scumpire a hranei.
Totodată, oierii sunt și victimele tezelor propagandistice anti-europene care circulă intens pe rețelele de socializare. Mulți sunt convinși că boala a fost provocată de Comisia Europeană pentru a distruge oieritul din România.
Reprezentanți ai oierilor îndeamnă în live-uri frecvente la proteste în piața publică, cheamă oierii la București, răspândesc teze propagandistice anti-europene.
Starea de spirit în rândul oierilor este una tensionată, ei sunt ostilizați împotriva autorităților, să se opună unor măsuri extreme de combatere a bolii (sacrificarea întregului efectiv din interiorul unui focar).
Miorița s-a transformat într-o lebădă neagră pentru puterea politică de la București, care se pregătește pentru două examene electorale majore, în decembrie 2024: prezidențial și parlamentare. Numai de o molimă, care dublează seceta din sectorul vegetal, nu ar fi avut chef.
Ce să mai spun de fermieri, pe umerii cărora apasă tot greul!
