Sursa foto: Pixabay/congerdesign
Cele două inițiative cetățenești, „Stop cruzimii, opriți măcelul asupra animalelor” și „Stop alimentelor false: originea pe etichetă”, înregistrate recent de Comisia Europeană, au fost publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, vineri, 2 august.
Cele două inițiative au fost depuse la Comisia Europeană în aceeași lună, iunie 2024, la un interval de o săptămână (5 iunie, respectiv 14 iunie) și au ca reprezentanți cetățeni din Italia, unul în cazul primei inițiative, ambii, în cazul celei de-a doua inițiative.
Unele obiective ale celor două inițiative cetățenești au potențial să intensifice la nivel public unele teze propagandistice anti-europene, cum ar fi aceea că Uniunea Europeană urmărește să distrugă fermele zootehnice sau că forurile europene ar permite introducerea pe piața comunitară a unor alimente sub standardele de calitate, în defavoarea consumatorilor europeni.
„Stop cruzimii, opriți măcelul asupra animalelor”
Prima inițiativă are două obiective: 1 „stimulente pentru producția de proteine vegetale, inclusiv lapte pe bază de plante și înlocuitori de ouă, precum și pentru producția de carne de sinteză” și 2 „planuri pentru a reduce treptat numărul de animale de fermă cu 50 % în fiecare an și a închide progresiv toate fermele de animale”.
Cerere de înregistrare a acestei inițiative cetățenești europene i-a fost prezentată Comisiei în 5 iunie 2024 și înregistrată în 24 iulie.
O anexă la inițiativă oferă detalii suplimentare cu privire la obiectul, obiectivele și contextul inițiativei. Aceasta precizează că exploatațiile agricole și abatoarele „reprezintă o amenințare constantă pentru sănătatea publică” și au răspândit „noi pandemii și probleme de sănătate și igienă”. Organizatorii consideră că „închiderea acestor locuri și utilizarea fondurilor UE pentru a stimula transformarea activităților existente de creștere a animalelor în activități care implică proteine vegetale sau proteine de sinteză” ar fi „un instrument valoros pentru prevenirea noilor boli”. Anexa menționează, de asemenea, necesitatea unor studii de „cercetare privind metode din ce în ce mai «curate» și «etice» de a produce carne de sinteză, îmbunătățind astfel bunăstarea animalelor și contribuind la protejarea mediului și a sănătății publice”.
Comisia a răspuns că ar putea prezenta o propunere de stabilire a stimulentelor pentru producția de proteine vegetale și de carne de sinteză. Comisia ar putea, de asemenea, să prezinte o astfel de propunere privind alte tipuri de stimulente, care să nu se limiteze la subvențiile agricole, în măsura în care aceste stimulente ar urmări îmbunătățirea funcționării pieței interne.
Totodată, Comisia ar putea prezenta o propunere de stabilire a stimulentelor pentru producția de proteine vegetale și de carne de sinteză. Comisia ar putea, de asemenea, să prezinte o astfel de propunere privind alte tipuri de stimulente, care să nu se limiteze la subvențiile agricole, în măsura în care aceste stimulente ar urmări îmbunătățirea funcționării pieței interne.
Acestea sunt răspunsuri standard la inițiativele cetățenești înregistrate la Comisia Europeană și probează caracterul democratic al relației dintre instituțiile europene și cetățenii europeni. Pentru a deveni însă lege, o inițiativă cetățenească înregistrată la Comisia Europeană trebuie să capete valabilitate prin susținere populară.
Grupul de organizatori ai inițiativei cetățenești intitulate „Stop cruzimii, opriți măcelul asupra animalelor” este reprezentat de Gabriele Bonci și Zdenek Joukl, care acționează în calitate de persoane de contact. G4Food precizează că nu deține informații dacă unul dintre reprezentanții grupului este celebrul bucătar italian, Gabriele Bonci, sau este o coincidență de nume.
„Stop alimentelor false: originea pe etichetă”
Cerere de înregistrare a inițiative cetățenești europene intitulate „Stop alimentelor false: originea pe etichetă” i-a fost prezentată Comisiei la 14 iunie 2024 și înregistrată în 24 iulie.
Obiectivele inițiativei, astfel cum au fost exprimate de organizatori, sunt următoarele: 1) „consumatorii europeni să aibă acces la informații transparente cu privire la alimentele pe care le cumpără”; 2) respectarea așteptărilor consumatorilor europeni „în ceea ce privește standardele ridicate de calitate și sustenabilitate” ale alimentelor; 3) „indicarea clară și explicită a originii tuturor produselor care intră pe piața comună” și 4) toate produsele care intră pe piața comună să respecte aceleași „standarde în materie de mediu, de sănătate și de muncă aplicabile pe piața internă, pentru a proteja sănătatea consumatorilor și planeta”.
O anexă la inițiativă oferă detalii suplimentare cu privire la obiectul, obiectivele și contextul inițiativei. Aceasta vizează criteriile referitoare la atribuirea originii și la locul de origine. Organizatorii consideră că este necesar să se respecte „principiul reciprocității, să se interzică importurile de alimente prelucrate utilizând substanțe și metode interzise în Europa” și să se intensifice „controalele la frontieră asupra alimentelor care intră pe la frontierele europene și naționale”. Organizatorii afirmă, de asemenea, că cerința privind indicarea originii ar trebui extinsă la toate produsele alimentare „pentru a preveni frauda, a proteja sănătatea publică și a garanta dreptul consumatorilor la informare”.
Comisia a răspuns că ar putea prezenta o propunere de act juridic pentru a asigura accesul consumatorilor europeni la informații transparente privind alimentele pe care le cumpără și care să corespundă așteptărilor lor în ceea ce privește standardele înalte de calitate și de sustenabilitate.
De asemenea, Comisia ar putea prezenta o propunere de act juridic pentru a asigura indicarea explicită și clară a originii pentru toate produsele care intră pe piața internă și pentru a impune în cazul acestora respectarea acelorași standarde de mediu, de sănătate și de muncă care se aplică în cadrul pieței interne pentru a proteja sănătatea consumatorilor și planeta.
Grupul de organizatori ai inițiativei cetățenești intitulate „Stop alimentelor false: originea pe etichetă” este reprezentat de Ettore Prandini și Paolo Di Stefano, care acționează în calitate de persoane de contact.
Comisia consideră că niciuna dintre părțile celor două inițiative nu depășește în mod vădit competența Comisiei de a prezenta o propunere de act juridic al Uniunii în vederea punerii în aplicare a tratatelor.
”Inițiativele propuse nu sunt vădit abuzive, neserioase sau vexatorii și nici nu contravin vădit valorilor Uniunii, astfel cum sunt prevăzute la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, sau drepturilor consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene”, a motivat Comisia Europeană înregistrarea celor două inițiative.
De menționat că unele dintre obiectivele celor două inițiative (etichetare produselor alimentare și stimularea producției de proteine vegetale) sunt deja legiferate de forurile europene, iar legislația în vigoare este deschisă îmbunătățirilor.
În ce privește producerea cărnii alternativă (din celule stem), Comisia Europeană nu a luat încă nicio decizie în acest sens. Importul de alimente din țările terțe este puternic reglementat și monitorizat de instituțiile europene. Cele două inițiative cetățenești sunt, prin anumite aspecte, congruente cu teze propagandistice anti-europene, cel mai probabil de concepție sau inspirație moscovită.
Teama că Bruxelles-ul intenționează să scadă drastic efectivul de animale la nivel comunitar, stimulând în același timp inițierea și dezvoltarea producției de carne din celule stem, este puternică în rândul fermierilor. Orice astfel de inițiativă crește această teamă și ostilizează fermierii, cetățeni europeni, față de instituțiile politice fundamentale ale proiectului european.
După înregistrare, cele două grupuri de inițiativă urmează să strângă cel puțin un milion de semnături de susținere, din cel puțin un sfert din statele membre, pentru ca inițiativele lor să fie valabile. După îndeplinirea mai multor condiții legale, inițiativele cetățenești pot fi preluate în acte legislative ale forurilor europene.
