foto: SCD Dabuleni
- Soiul timpuriu de struguri pentru masă Victoria este vedeta începutului de campanie de recoltare, în fermele viticole din Sicilia/Italia. Fermierii sunt mulțumiți de stadiul de dezvoltare a strugurilor și se pregătesc să-i exporte în Franța, Germania și Olanda.
”Este un moment bun pentru strugurii de masă din Sicilia. În zona Canicattì (AG), sezonul a fost deschis cu soiuri timpurii, la începutul lunii iunie, mai precis, cu soiul Victoria, soi care datează din 1962 și poartă numele creatorului său Lepădatu Victoria, cercetător de la Institutul de Cercetare Pietroasele” notează publicația Fresh Plaza”, preluată, cu corectarea anumitor informații, de Revista Ferma.
Potrivit documentării efectuate de publicația românească cu profil agricol, ”soiul a fost creat de Victoria Lepădatu, în colaborare cu cumnatul ei, Gheorghe Condei, prin încrucișarea dintre soiurile Afuz Ali ( numit și Dattier de Beyrouth ) și Cardinal. Cei doi cercetători au activat în cadrul Stațiunii de Cercetare Drăgășani, nu Pietroasele. Soiul a fost înscris în Catalogul ISTIS ( Institutul de Stat pentru Testarea și Înregistrarea Soiurilor ) în 1978 și reînscris în 2009. Menținătorul este Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Drăgășani, cu sediul în Drăgășani, Str. Gib Mihăiescu nr. 64”.
Soiul este cultivat și de Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni.
Soiul se află înscris și în Cataloagele de soiuri din Franța, Bulgaria, Italia și Austria. Societatea italiană Bioplus SRL, cu sediul în Canicatti, cultivă soiul Victoria în sistem ecologic.
”Standardele sunt foarte ridicate anul acesta: ciorchinii sunt mari, boabele sunt omogene și fără pete, cu excepția celor naturale tipice fructelor ecologice. Nu există boli, nivelurile Brix variază între 14 și 16 și volumele sunt în concordanță cu anul trecut”, spune Francesco Petralito, administrator al Bioplus.
„Producția noastră nu rămâne pe teritoriul național, deoarece toate produsele sunt exportate. Cea mai mare parte (aproximativ 65%) este destinată Franței, în timp ce volumele rămase merg către Germania, Țările de Jos și Polonia (10 mii de tone în total)” a mai spus Petralito.
Citește articolul integral pe Revista Ferma.
