Sursa foto: Pexels/Tim Samuel
În urmă cu cinci ani, cercetătorul în nutriție Kevin Hall a făcut o descoperire revoluționară care a remodelat înțelegerea noastră despre alimentele ultraprocesate. Prin observarea a 20 de persoane într-un mediu strict controlat la National Institutes of Health, Hall a comparat efectele dietelor neprocesate și ultraprocesate pe parcursul unei luni. Participanții au alternat între alimente proaspete, precum iaurtul grecesc cu fructe și nuci, și opțiuni ultraprocesate, cum ar fi șunca de curcan și nuggets de pui, aportul de calorii și nutrienți fiind menținut constant, transmite Business Insider.
Studiul a arătat în mod concludent că persoanele care au urmat diete ultraprocesate au consumat zilnic aproximativ 500 de calorii în plus și au luat mai mult în greutate fără să își dorească acest lucru. Această constatare a stimulat o creștere în popularitate a dietelor „integrale” și „pe bază de plante”, precum și popularitatea alimentației „curate”.
În ciuda acestor constatări, Hall nu crede că alimentele ultraprocesate ar trebui să fie evitate în mod universal. În schimb, el caută să înțeleagă de ce aceste alimente duc la supraconsum și la creșterea în greutate, urmărind să le facă mai sănătoase. Având în vedere că alimentele ultraprocesate constituie 73% din oferta alimentară a SUA, găsirea unor soluții practice este crucială.
Cercetările în curs ale lui Hall implică invitarea de voluntari în laboratorul său din Bethesda, Maryland, pentru a testa mese ultraprocesate nou formulate. Până în 2025, cel puțin 36 de participanți vor fi fost studiați pentru creșterea în greutate și modificări hormonale.
O problemă semnificativă cu alimentele ultraprocesate este densitatea calorică și lipsa fibrelor, care pot duce la supraalimentare. Hall susține, de asemenea, că natura hiperpalatabilă a acestor alimente – datorită combinațiilor de grăsimi, zahăr și sare – le face irezistibile, determinând un consum excesiv. Acest lucru contrastează cu alimentele neprocesate, care sunt adesea mai puțin calorice și mai sățioase datorită conținutului mai mare de fibre.
Pentru a aborda aceste probleme, laboratorul lui Hall experimentează mai multe tehnici. Una dintre abordări constă în reducerea elementelor hiperpalatabile din mesele ultraprocesate, ceea ce le-ar putea face mai puțin tentante și ar reduce consumul excesiv de alimente. O altă strategie constă în adăugarea de legume fără amidon la aceste mese pentru a reduce caloriile și a crește aportul de fibre.
În plus, Hall testează efectul amestecării suplimentelor de fibre în alimentele ultraprocesate, cum ar fi amestecarea pudrei de fibre în iaurturile ambalate. Această metodă ar putea contribui la reducerea supraalimentației și la îmbunătățirea rezultatelor în materie de sănătate, oferind o soluție simplă pe care industria alimentară ar putea să o adopte.
Hall preconizează un viitor în care alimentele ultraprocesate sunt reformulate pentru a include mai multe ingrediente precum fasole, nuci, semințe și mai puțin zahăr, inspirându-se din dietele tradiționale, cum ar fi dieta mediteraneană, care este bogată în ingrediente sănătoase pentru inimă.
În cele din urmă, Hall subliniază importanța încorporării cerealelor integrale, a nucilor, semințelor, fasolei și a fructelor și legumelor proaspete în alimentația noastră, indiferent de nivelul de procesare a alimentelor.
