Peștele suedez cu miros de ouă stricate, amenințat de criza din Marea Baltică / Surströmming a devenit viral pe internet

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Surströmming, heringul fermentat cunoscut pentru mirosul său extrem de puternic, a cucerit rețelele sociale. În spatele provocărilor amuzante se ascunde însă o criză care amenință o tradiție suedeză veche de secole.

Considerat unul dintre cele mai urât mirositoare alimente din lume, surströmming este preparat din hering pescuit în Marea Baltică. Peștele este sărat ușor și lăsat să fermenteze, inițial în butoaie, apoi în conserve. Fermentarea continuă în cutie și produce gaze care fac recipientul să se bombeze.

Mirosul este comparat frecvent cu cel al ouălor stricate. Gustul este însă descris de cunoscători drept sărat, acidulat și bogat în umami, relatează Euractiv.

Preparatul a devenit cunoscut în întreaga lume prin intermediul filmărilor în care oamenii încearcă să mănânce peștele direct din conservă. Localnicii spun însă că această abordare nu respectă tradiția. Surströmming se consumă, de regulă, împreună cu pâine suedeză subțire, cartofi, ceapă și smântână.

Conserva este deschisă de obicei afară sau într-un vas cu apă. Astfel sunt limitate atât mirosul, cât și riscul ca saramura să fie împrăștiată din cauza presiunii acumulate în interior.

O tradiție născută din lipsa sării

Surströmming este consumat în Suedia încă din secolul al XVI-lea. Metoda de fermentare ar fi apărut într-o perioadă în care sarea era scumpă și greu de procurat. Folosirea unei cantități reduse permitea conservarea peștelui pentru lunile reci.

Produsul este asociat în special cu nordul Suediei. „Premiera” anuală are loc în a treia zi de joi din august, dată care în 2026 cade pe 20 august. Surströmming a trecut astfel de la statutul de hrană simplă, destinată comunităților de coastă, la cel de produs tradițional și fenomen internațional pe internet.

Heringul ajunge în hrana pentru animale

Viitorul preparatului este pus sub semnul întrebării de deteriorarea stocurilor de hering din Marea Baltică. Producătorii locali găsesc tot mai greu pește potrivit ca dimensiune și calitate pentru fermentare.

Aproximativ 70% din heringul capturat de pescarii suedezi este transformat în făină de pește, potrivit unui raport publicat în 2026 de organizația BalticWaters. O mare parte ajunge în Danemarca pentru procesare, fiind folosită ulterior în producerea furajelor.

Organizațiile de mediu și pescarii de coastă susțin că această orientare favorizează flotele industriale. Traulerele pot captura cantități foarte mari, în timp ce pescarii mici și producătorii de alimente rămân cu mai puțină materie primă.

Heringul are și un rol central în ecosistem. El reprezintă hrană pentru cod, somon, păsări marine și mamifere. Diminuarea populației afectează astfel întregul lanț trofic din Marea Baltică.

Capturile sunt mai bune în 2026, dar pericolul nu a trecut

Situația s-a îmbunătățit ușor în acest an. Producătorul suedez Röda Ulven susține că disponibilitatea heringului este mai bună decât în perioada 2022-2024. Peștii capturați sunt și mai grași decât în sezoanele precedente. Cantitățile rămân însă mici comparativ cu nivelurile înregistrate în urmă cu 10-15 ani. Prin urmare, îmbunătățirea dintr-un singur sezon nu înseamnă că stocurile și-au revenit.

Pentru 2026, Consiliul Uniunii Europene a majorat cu 15% limita capturilor de hering din zona centrală a Mării Baltice. În schimb, limita pentru Golful Botnic a fost redusă cu 40%, după ce populația de hering a ajuns la unul dintre cele mai scăzute niveluri înregistrate.

Suedia a contestat decizia privind cotele, considerând că unele limite sunt prea ridicate pentru starea actuală a stocurilor. Autoritățile, pescarii și producătorii trebuie să împace acum două obiective dificile: protejarea ecosistemului și păstrarea unei tradiții culinare care a supraviețuit timp de câteva secole.