Mâncare produsă din aer? Cercetătorii spun că bacteriile care se hrănesc cu CO₂ ar putea schimba viitorul alimentației

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O echipă de cercetători israelieni lucrează la o tehnologie care pare desprinsă din filmele SF: bacterii capabile să transforme dioxidul de carbon din atmosferă într-o sursă de hrană. Deși ideea poate părea incredibilă, oamenii de știință spun că nu este vorba despre magie, ci despre un proiect de inginerie genetică aflat în plină dezvoltare.

Cercetarea este coordonată de Institutul de Știință Weizmann din Israel și urmărește dezvoltarea unor microorganisme care să folosească CO₂ pentru a produce biomasă ce ar putea deveni, în viitor, hrană pentru oameni și animale, arată Mediafax.

Bacterii care „mănâncă” dioxid de carbon

Proiectul pornește de la o realizare importantă obținută în urmă cu câțiva ani de laboratorul profesorului Ron Milo. Atunci, cercetătorii au reușit, în premieră, să creeze o bacterie Escherichia coli modificată genetic, capabilă să își asigure creșterea folosind dioxid de carbon în locul carbohidraților, precum zahărul.

Noua etapă a cercetării merge și mai departe. Oamenii de știință au programat genetic bacteria astfel încât să dezvolte structuri specializate care absorb cantități mai mari de CO₂ din atmosferă, ceea ce îi permite să crească mai rapid.

Scopul este producerea de hrană

Obiectivul final este dezvoltarea unor bacterii care să poată fi hrănite exclusiv cu dioxid de carbon și care să producă suficientă biomasă pentru a deveni o sursă alternativă de proteine și nutrienți. Descoperirea a fost prezentată la conferința anuală a Societății Israeliene de Ecologie și Științe ale Mediului, desfășurată la Ierusalim.

Klil Halevi, student la masterat și unul dintre cercetătorii implicați în proiect, explică faptul că echipa încearcă să reproducă, într-o formă simplificată, procesul prin care plantele transformă energia și dioxidul de carbon în substanțe nutritive.

„Obiectivul nostru ambițios este ca microbii noștri să realizeze un proces similar celui efectuat de plante. Plantele folosesc apa, CO₂ și energia soarelui pentru a produce carbohidrați cu care își construiesc organismul”, a explicat Halevi.

Agricultura este tot mai vulnerabilă

Cercetătorii spun că proiectul nu urmărește doar dezvoltarea unei tehnologii spectaculoase, ci și găsirea unor soluții pentru viitorul alimentației. În prezent, agricultura și creșterea animalelor ocupă aproximativ 45% din suprafața de teren disponibilă la nivel mondial, excluzând deșerturile și calotele glaciare.

Pe măsură ce populația globală continuă să crească, presiunea asupra terenurilor agricole și asupra resurselor naturale devine tot mai mare. În acest context, producerea hranei cu ajutorul microorganismelor ar putea reduce dependența de suprafețele cultivate și de condițiile climatice.

O tehnologie promițătoare, dar aflată la început

Deși rezultatele sunt încurajatoare, cercetătorii subliniază că aplicațiile practice sunt încă departe. „Nu este ca și cum microbii vor produce sandvișuri anul viitor”, spune Klil Halevi, atrăgând atenția că tehnologia se află încă într-o fază experimentală.

În opinia sa, microorganismele ar putea, în timp, să completeze sau chiar să înlocuiască o parte din actualele sisteme de producție alimentară bazate pe plante și animale. „Suntem foarte departe de acest obiectiv, dar este o direcție în care merită investit. Agricultura bazată pe plante a avut nevoie de aproximativ 10.000 de ani pentru a ajunge unde este astăzi”, a explicat cercetătorul.

O posibilă soluție pentru viitor

Dacă tehnologia va deveni viabilă la scară industrială, bacteriile care folosesc dioxidul de carbon drept sursă de carbon ar putea contribui atât la producerea alimentelor, cât și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Până atunci însă, oamenii de știință mai au de rezolvat numeroase provocări legate de eficiența procesului, siguranța alimentară și costurile de producție.

Chiar dacă o farfurie obținută exclusiv cu ajutorul bacteriilor pare încă un scenariu îndepărtat, cercetarea deschide o direcție nouă în biotehnologie și ar putea schimba, în următoarele decenii, modul în care este produsă hrana.