STUDIU „Fast-food-ul” și dulciurile din copilărie modifică ireversibil creierul, chiar dacă la maturitate mănânci sănătos

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Consumul frecvent de alimente bogate în grăsimi și zahăr în primii ani de viață lasă „amprente” de durată asupra creierului și comportamentului alimentar. O echipă de oameni de știință de la University College Cork a demonstrat că aceste modificări persistă la vârsta adultă, chiar și după trecerea la o dietă echilibrată, transmite MEDIAFAX.

Studiul, preluat de publicația Science Daily, arată că expunerea timpurie la produse ultraprocesate și bombe calorice afectează direct regiunile cerebrale responsabile cu controlul apetitului și al echilibrului energetic.

Efecte ascunse care nu se văd pe cântar

Pentru a înțelege acest mecanism, cercetătorii au folosit un model experimental pe șoareci. Animalele hrănite în „copilărie” cu o dietă bogată în grăsimi și zaharuri au manifestat un comportament alimentar perturbat la vârsta adultă.

Elementul șocant al cercetării este că efectele negative au continuat și după ce dieta nesănătoasă a fost oprită, iar animalele au revenit la o greutate corporală normală. Oamenii de știință au explicat fenomenul prin apariția unor perturbări la nivelul hipotalamusului — zona din creier care reglează ceasul biologic, senzația de foame și consumul de energie.

„Ceea ce mâncăm la începutul vieții contează enorm”, avertizează dr. Cristina Cuesta-Martí, autorul principal al studiului. „Expunerea timpurie la o dietă nesănătoasă poate lăsa efecte ascunse și de lungă durată asupra comportamentului alimentar, efecte care nu sunt vizibile doar prin simpla monitorizare a greutății corporale.”

Mâncarea nesănătoasă ca „recompensă”, o greșeală majoră

Studiul vine ca un avertisment dur într-o epocă în care copiii sunt bombardați de campanii agresive de marketing pentru produse ultraprocesate. Dulciurile și alimentele de tip fast-food au devenit omniprezente la petreceri, evenimente școlare sau competiții sportive, fiind folosite extrem de des de către părinți sau educatori ca formă de recompensă.

Această expunere constantă rescrie preferințele culinare ale celor mici, punând bazele unor obiceiuri extrem de greu de corectat la maturitate.

Microbiomul intestinal și prebioticele naturale

Totuși, echipa de cercetători a căutat și soluții pentru a repara aceste „defecțiuni” din creier. Răspunsul s-ar putea afla în intestin, mai exact în modul în care intervenim asupra microbiomului.

Oamenii de știință au testat cu succes o tulpină probiotică numită Bifidobacterium longum APC1472, combinată cu fibre prebiotice (fructo-oligozaharide și galacto-oligozaharide). Aceste fibre se găsesc în mod natural în alimente banale, precum:

• Ceapa și usturoiul

• Prazul și sparanghelul

• Bananele

În urma acestei terapii, s-a observat o îmbunătățire semnificativă a comportamentului alimentar și o reducere a daunelor cerebrale provocate de dieta din copilărie.

„Susținerea microbiomului intestinal încă de la naștere este o strategie-cheie care ajută la menținerea unor comportamente alimentare sănătoase mai târziu în viață”, a explicat dr. Harriet Schellekens, coordonatoarea cercetării.

În concluzie, profesorul John F. Cryan a subliniat că aceste rezultate deschid o eră complet nouă în medicină, unde transplantul de microbiom sau dietele țintite pe bază de prebiotice ar putea deveni tratamente standard pentru combaterea obezității și a tulburărilor alimentare cronice.