Astăzi se sărbătorește Ziua internațională a leguminoaselor, considerate superalimentele viitorului. Știai că arahidele, roșcovele sau tamarindul tropical sunt din aceeași familie cu fasolea și lintea?

I se zicea cu câteva decenii în urmă mâncarea săracului, când venea vorba de fasole. Ceea ce nu era, firește, decât un prejudiciu al vremurilor, născut din frustrarea față de penuria alimentară. Și asta, pentru că în realitate fasolea și toate leguminoasele sunt unul dintre cele mai vechi alimente, la concurență cu cerealele. Iar când spunem toate, ne gândim în general la cele mai consumate la noi, pentru că în lumea largă există multe varietăți: lintea, mazărea, năutul, soia.

Și, totodată, sunt unele dintre cele mai recomandate alimente de către specialiști, pentru că întrunesc un set de calități unice: sunt prietenoase și cu metabolismul, și cu bugetul personal dar și cu natura.

La inițiativa ONU, ziua de 1o februarie celebrează exact acest rol fundamental pe care îl au pentru sănătatea umanp dar și pentru mediu. Bogate în proteine vegetale, fibre dar și amidon, leguminoasele favorizează starea de bine și sațietatea și, totodată, îmbunătățesc considerabil calitatea solulului acolo unde sunt cultivate.

Iar o dovadă indirectă a apetenței tot mai mari pentru aceste alimente o reprezintă creșterea pieței de conserve din leguminoase la nivel internațional. Totodată, dincolo de producțiile de leguminoase în sistem industrial, se depun eforturi considerabile de protejare și promovare a varietăților locale de fasole, linte, năut etc.

Leguminoasele sunt o sursă de proteine, fibre, vitamine și săruri minerale

Potrivit Ghidurilor pentru o alimentație sănătoasă ale Institutului Superior de Sănătate din Italia, leguminoasele reprezintă o sursă esențială de proteine vegetale, fibre, vitamine și minerale. Acestea recomandă un consum regulat, de cel puțin trei ori pe săptămână, pentru că ele contribuie la controlul glicemiei, la reducerea riscului cardiovascular, la îmbunătățirea sănătății intestinale și la creșterea senzației de sațietate.

Sărace în grăsimi și lipsite de colesterol, leguminoasele susțin modele alimentare echilibrate și durabile. Lintea, năutul, fasolea, mazărea, bobul și soia oferă, fiecare, caracteristici nutriționale specifice, motiv pentru care este recomandat consumul lor alternat.

Rolul leguminoaselor în cadrul sistemelor agricole

Din perspectivă agricolă, leguminoasele joacă un rol strategic în fertilitatea solului. Datorită capacității de a fixa azotul atmosferic, sunt considerate plante amelioratoare, esențiale în rotația culturilor cu cerealele. Această practică reduce sărăcirea solurilor, limitează necesitatea îngrășămintelor chimice și contribuie la protejarea biodiversității.

Potrivit publicației Italia a tavola, FAO și ONU subliniază că leguminoasele sunt esențiale pentru securitatea alimentară globală, în special în țările în curs de dezvoltare, unde reprezintă o resursă cheie împotriva malnutriției. Dar, în același timp, și în economiile avansate, unde pot ajuta la combaterea obezității și a dezechilibrelor alimentare generate de consumul excesiv de proteine animale.

Fiecare leguminoasă se distinge prin caracteristici specifice și oferă experiențe gustative diferite, adaptându-se unei game largi de rețete. Iar gama lor depășește ceea ce suntem obișnuiți să credem, și există mult mai multe decât cele pe care îndeobște le cunoaștem.

Tot din familia leguminoaselor fac parte și arahidele, benefice pentru sănătatea cardiovasculară dar de consumat în cantități limitate, dat fiind procentul mare de grăsimi pe care le conțin și aportul caloric ridicat. În linii mari, la 100 g arahide avem circa 30 de proteine și 50 g grăsimi.

O alta care începe să fie redescoperită o reprezintă roșcovele, semințele unui copac care crește din belșug și în România. Făina de roșcove este bogată în carbohidrați și săruri minerale, în special potasiu. Gustul său dulceag și culoarea maronie fac din ea un înlocuitor ideal pentru cacao.

Asemănătoare întrucâtva cu roșcovele dar mult mai mari sunt fructele de tamarind tropical, cu pulpa dulce-acrișoară acidulată, extrem de populare și de consumate în emisfera sudică.

Alte leguminoase europene consumate pe scară mai mare sau mai mică sunt: cicerchia, lupinii, edamame, sau fava, care nu este altceva decât bobul care se cultiva și se consuma și în România în trecut și care, cine știe de ce, a dispărut din producția locală.