Foto: g4food.ro
Brânzeturile românești au început deja să se alinieze categoriilor internaționale, din punct de vedere calitativ, dar rămâne problema vizibilității, a nevoii de promovare a lor, în contextul unei strategii coerente și a unui efort susțimut de comunicare, pentru ca ele să devină și cunoscute, crede Andreea Popa, Fellow & Partener oficial de formare Academy of Cheese. În cuvinte mai simple, sommelier de brânzeturi, cu profil și certificări internaționale.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
G4Food: Cum ai descrie „profilul senzorial” al brânzeturilor românești? Putem defini categorii? Ce le diferențiază?
Andreea Popa: Brânzeturile românești au un profil senzorial strâns legat de biodiversitatea extraordinară a României. Pășunile și microclimatele, diferite de cele din alte țări, precum și flora foarte variată, oferă laptelui un caracter distinct, pe care îl regăsim în aromele finale ale brânzeturilor. De la prospețimea lactată până la intensitatea și complexitatea unei brânze maturate, aromele sunt clare, curate și bine ancorate în terroir-ul local.
Există stiluri deja recognoscibile la nivel intern: brânzeturile proaspete cu aciditate echilibrată, telemeaua maturată în saramură, cu notele ei specifice, cașcavalurile care păstrează o textură elastică și o aromă dulceagă, brânzeturile afumate care reflectă tradițiile, dar și brânzeturile maturate cu coajă naturală, coajă spălată, respectiv brânzeturi maturate cu ajutorul mucegaiurilor. Ne încadrăm în aceleași categorii recunoscute la nivel internațional.
Rolul educației și al comunicării pentru ca brânzeturile românești să fie descoperite și promovate
G4Food: Există brânzeturi românești tradiționale sau inovative încă „nedescoperite” pentru pasionații de gourmet?
Andreea Popa: Da, mai degrabă din rândul celor maturate. Cele tradiționale sunt cunoscute și recunoscute de către orice consumator, cele maturate, nu neapărat. Nu stăm prea bine la popularizarea lor în afara zonei locale. Se întâmplă ca brânzeturile artizanale dintr-o anumită zonă a țării să nu fie cunoscute în alte zone sau să nu se fi auzit de ele în afara zonei locale.
Numǎrul producătorilor arizanali de brânzeturi maturate care sunt cunoscuți la nivel național este mic, deși aceștia sunt destul de mulți iar numărul lor este în creștere. Consumatorul nu are cum să descopere ceva ce nu poate găsi sau despre care nu știe mare lucru. Aici un rol esențial îl are și educația în domeniu pentru a se putea transmite corect caracteristicile și povestea din spatele produsului cǎtre consumator și nu numai.
G4Food: Ce lipsește lanțului local pentru ca brânzeturile românești să obțină recunoaștere internațională?
Andreea Popa: Pentru recunoaștere internațională, calitatea este esențială, dar nu este suficientă. Producătorii români au nevoie de consecvență, de control asupra maturării și de o prezentare profesională. Aici intră ambalajul, comunicarea, informația clară despre produs și povestea din spatele lui. Iar această poveste trebuie să se adreseze consumatorului din afara țării și nu neapărat românului din afara României. Toate acestea contează enorm în piețele externe. Când vine vorba despre producătorii noștri artizanali, aceștia nu au resurse pentru așa ceva.
„Vizibilitatea vine din modul în care prezinți și susții produsul în contextul unui târg și al țării în care participi la târg”
Promovarea în afara granițelor este un aspect critic. Participarea la târguri și concursuri internaționale este utilă, dar nu generează rezultate reale dacă nu există o strategie de comunicare în paralel. Participarea la concursuri este importantă, dar câștigarea unei medalii nu este esențială. Faptul că producătorul are curaj să își înscrie brânza în concurs și să folosească feedbackul primit, în așa fel încât să se alinieze trendurilor și cerințelor internaționale, este cel mai important. Câștigarea unei medalii este modalitatea de a oferi expunere producătorului respectiv și o imagine clară asupra nivelului la care se găsește la nivel internațional.
Prezența la un târg nu înseamnă automat vizibilitate – ea vine din modul în care prezinți și susții produsul în contextul acelui târg și al țării în care participi la târg. De asemenea, rețelele de distribuție specializată sunt încă limitate. Pentru a intra pe piața europeană și nu numai, este nevoie de parteneri care înțeleg categoria brânzeturilor artizanale și pot asigura transport, depozitare și prezentare adecvată. În lipsa acestui lanț bine construit, chiar și brânzeturile excelente rămân la nivel local sau național.
G4Food: Observi o schimbare în gusturile consumatorilor români în ceea ce privește brânzeturile, inclusiv în raport cu tendințele internaționale?
Andreea Popa: Da, și schimbarea este vizibilă în tot ecosistemul: retail, HoReCa, piețe artizanale și discuții din comunitățile online de pasionați. Consumatorii români sunt mult mai curioși decât în urmă cu câțiva ani. Caută brânzeturi maturate, vor să înțeleagă diferențele dintre stiluri și sunt mult mai atenți la calitate și proveniență. Își extind orizonturile gastronomice prin călătorii, unii dintre ei călătorind strict cu scopul de a explora sortimente de brânzeturi. Sunt expuși unui număr mai mare de sortimente internaționale, palatul gustativ se educă, încep să caute aceleași lucruri și în peisajul local și, spre fericirea tuturor, au și ce găsi.
Crește așteptarea pentru brânzeturi de calitate
Această evoluție pune presiune pozitivă pe producătorii locali. Crește așteptarea pentru produse bine făcute, pentru trasabilitate și pentru consistență. Oamenii sunt mai interesați să afle cum este făcută brânza, unde a fost maturată și ce o diferențiază de alte stiluri. Iar această dorință de informație este un semn bun: arată că piața locală devine mai matură și mai pregătită să susțină brânzeturi artizanale românești.
Mai apare un fenomen important: consumatorii sunt dispuși să experimenteze dacă sunt ghidați corect. Degustările, prezentările și conținutul educativ au un rol major în formarea gustului. Când brânzeturile sunt explicate și prezentate într-un context clar, oamenii devin mult mai receptivi. Aici se vede și nevoia de educație continuă — nu doar pentru public, ci și pentru cei care lucrează în HoReCa, retail și comunicare.
Schimbarea este în curs. Nu se întâmplă totul peste noapte. În schimb, dacă producătorii vor avea sprijin și expunere, preferințele publicului pot contribui la crearea unei identități românești autentice în domeniul brânzeturilor. Dacă oportunitățile internaționale sunt folosite cu strategie clară și țintă în domeniu, atunci, încet, încet, vom fi recunoscuți. Trebuie timp, răbdare și susținere.
