Sursa foto: Pexels
Un nou studiu calmează una dintre cele mai frecvente temeri legate de postul intermitent: scăderea capacității de concentrare. O analiză amplă, publicată în Psychological Bulletin, arată că perioadele scurte de post, adică sub 24 de ore, nu afectează performanțele mentale ale adulților. Iar explicația, spun cercetătorii, ține de istoria noastră biologică. Corpul uman este construit să funcționeze eficient chiar și atunci când nu mănâncă.
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
Totuși, nu toată lumea reacționează la fel. Copiii și adolescenții sunt mai sensibili la lipsa meselor regulate, ceea ce confirmă importanța micului dejun înainte de școală. Iar la adulți, performanțele tind să scadă ușor spre finalul intervalului de post, când organismul trece prin căderile naturale din ritmul circadian.
De ce face față corpul atât de bine?
Analiza a inclus 63 de studii din întreaga lume, peste 3.400 de participanți și perioade de post cuprinse între 8 și 24 de ore. Concluzia generală a fost că postul nici nu îmbunătățește, nici nu afectează funcțiile cognitive. Totuși, intensitatea efectelor depinde de durata postului, contextul testării și caracteristicile fiecărei persoane.
Cheia este flexibilitatea metabolică. Atunci când scad rezervele de glicogen, prima sursă de energie pentru cei care mănâncă regulat, organismul comută natural către grăsimi, producând corpuri cetonice. Acest mecanism, dezvoltat în preistorie, ne-a permis să supraviețuim perioadelor de lipsă de hrană și să susținem creșterea unui creier care consumă enorm de multă energie.
Beneficiile postului intermitent
Postul intermitent este mai degrabă o structură temporală decât o dietă în sine: accentul se pune pe când mănânci, nu pe ce mănânci. Există mai multe variante populare precum 16/8, metoda 5:2 sau postul de 24 de ore o dată pe săptămână, dar toate se bazează pe același principiu: pauze mai lungi între mese.
Atunci când nu primește mâncare, corpul:
- crește nivelul hormonului de creștere, favorizând arderea grăsimilor și menținerea masei musculare,
- îmbunătățește sensibilitatea la insulină, ceea ce reduce riscul de diabet,
- activează procese de reparare celulară, inclusiv autofagia.
Rezultatul? Mai puține calorii consumate pe zi, o reglare mai bună a metabolismului și reducerea inflamației, un mecanism care stă la baza multor boli cronice.
Cum se practică în siguranță
Postul intermitent are și potențiale efecte secundare, de la foame accentuată la fluctuații ale glicemiei sau tensiunii. Nu este potrivit pentru toată lumea, mai ales pentru persoanele cu tulburări alimentare, femeile însărcinate sau cele care alăptează.
Pentru cei care vor să încerce, medicii recomandă o abordare graduală: se poate începe cu 6–8 ore de post, apoi se crește treptat către 12–14 ore, interval considerat optim pentru majoritatea adulților sănătoși. Ultima masă a zilei ar trebui să fie bogată în proteine și legume, dar cu puțini carbohidrați, pentru a preveni senzația intensă de foame pe timpul nopții.
