sursa foto: iberdrola.com
Tehnologia agricolă avansează rapid, iar soluțiile care păreau cândva desprinse din filme SF, precum roboții autonomi care lucrează terenul sau dronele care însămânțează culturile, sunt deja realitate în unele ferme europene. Totuși, pentru fermieri, întrebarea esențială rămâne aceeași: merită investiția?
Urmărește mai jos producțiile video ale G4Food:
- articolul continuă mai jos -
„Roboți care lucrează fără operator pe câmp. Sau drone care, chiar înainte de recoltare, seamănă culturi intermediare astfel încât, după recoltarea cerealelor, să existe deja o nouă vegetație pe miriște, ceea ce pare științifico-fantastic este deja parțial posibil în practică”, scrie Jobst Gödeke, fermier din Braunschweiger Land și coordonator al laboratorului practic „Digitaler Ackerbau”, în rubrica sa „Kopfdünger” pentru publicația Agrarheute.
El subliniază că astfel de tehnologii vor fi prezentate din nou la jumătatea lunii noiembrie, în cadrul târgului Agritechnica, cel mai mare eveniment mondial dedicat inovației în agricultură.
Tehnologia modernă scoate la iveală și problemele agriculturii actuale
Primele experimente cu tractoare autonome sunt deja în desfășurare, iar însămânțarea culturilor intermediare cu ajutorul dronelor a fost testată cu succes de mai multe exploatații agricole. Totuși, spune Gödeke, „oricât de fascinantă ar fi tehnologia modernă pentru agricultură, ea scoate în evidență mai ales problemele existente”.
„Procedeele de stropire localizată, bazate pe senzori, arată provocarea legată de reducerea utilizării produselor de protecție a plantelor. Tractoarele care se deplasează autonom nu sunt doar o dovadă a progresului tehnic. Ele arată și că, în viitor, probabil ne vom confrunta cu o lipsă a celui mai important «mijloc de producție»: forța de muncă calificată”, explică fermierul german.
Inteligența artificială, aliatul noii agriculturi?
Dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale (IA) aduce beneficii concrete pentru agricultură. „Roboții autonomi folosesc deja sisteme bazate pe inteligență artificială pentru a evalua datele senzorilor și pentru a evita coliziunile”, spune Gödeke.
Tot AI este utilă și pentru interpretarea datelor satelitare, „pentru că ea poate face ceea ce creierul uman abia reușește: să proceseze volume uriașe de date, să recunoască tipare și să le analizeze”.
Limitele AI: solul rămâne o necunoscută
Totuși, acolo unde intervine factorul sol, tehnologia încă are dificultăți. „Când seturile de date includ și factorul sol, de exemplu, la realizarea hărților de aplicare a azotului, AI își atinge limitele. Solul oferă pur și simplu prea multe necunoscute cu care inteligența artificială nu poate calcula”, explică Gödeke.
În ciuda potențialului evident, fermierii rămân precauți. „În ciuda tuturor avantajelor oferite de AI și tehnologiile conexe, întrebarea decisivă este mereu aceeași: cât costă pentru fermier și ce beneficii reale aduce?”, notează autorul.
O parte dintre soluțiile existente sunt deja funcționale și gata de aplicare, însă „dacă beneficiile justifică sau nu costurile ridicate ale implementării, depinde de fiecare fermă în parte”.
